Ordinea de zi

Premiul Goncourt 2017 20 februarie 1933, o zi banala de iarnă berlineză. În salonul luxos al reședinței președintelui Republicii are loc o întâlnire secretă între douăzeci și patru de mari industriași germani și oficiali naziști de rang înalt veniți să ceară sprijin financiar pentru Partidul Național-Socialist înaintea alegerilor legislative. Satisfăcuți de perspectivele care li se oferă, magnații își deschid larg pungile, gest care va avea consecințe cumplite pentru întreaga lume. 12 martie 1938, anexarea Austriei este în curs. În acea zi menită să rămână în istorie, jurnalele de știri înfățișează o armată motorizată în mișcare, o forță teribilă, inexorabilă. În spatele propagandei țesute cu talent de Goebbels se desfășoară însă un surogat de Blitzkrieg, căci panzerele se defectează unul după altul pe drum. Adevărata istorie a Anschlussului este departe de imaginea cunoscută îndeobște. Nu tăria de caracter sau hotărârea nestrămutată a unui popor aduc victoria, ci o combinație între intimidare și cacealma. Prin această relatare intensă și captivantă, Eric Vuillard avertizează cu privire la pericolul orbirii voite și amintește că, în ultimă instanță, cel mai rău deznodământ nu este inevitabil. În Ordinea de zi, laureatul Premiului Goncourt 2017 diseca modul în care o succesiune de mici lașitați au deschis calea nazismului triumfător. - Paris Match Ordinea de zi este o carte de o forță uluitoare în simplitatea ei. - Le Monde Ordinea de zi este o carte sinistră, amuzantă și inclasabilă, nici relatare istorică, nici roman – sau ambele în același timp. Pe scurt, Vuillard a inventat un gen. Ar trebui să i se dea un nume. - L’Opinion