Oricine este un artist

 Traducere de Ovidiu-Gheorghe Rută   Un bancher milionar pus la patru ace poate învăța ceva de la un artist cu hainele pătate de vopsea? Cu siguranță. Reușită în afaceri este o formă de artă. Astăzi vorbim frecvent despre „arta managementului”, „arta marketingului” sau chiar despre „arta de a face mai mult cu mai puțin”, însă rareori facem o legătură directă între afaceri și lumea artei. În contextul unei economii digitale care se schimbă rapid, al noilor tehnologii și al peisajului media tot mai aglomerat, companiile de succes sînt cele care dau dovadă de originalitate, creativitate și inventivitate. Definirea afacerilor că arta este o adevărată școală de gîndire, iar lecțiile sînt mai degrabă practice decît filosofice. Oricine este un artist spune poveștile unor oameni pe care creativitatea i-a ajutat să ajungă în top și te învață cum să gîndești și să acționezi la fel ca ei.     Fragment din volumul "Oricine este un artist" de Ron Tite:       „Uneori însă nu ne dăm seama că acești tineri inovatori, care sunt fără îndoială străluciți, extrem de pasionați de ceea ce fac, muncesc mult mai multe ore decât ne imaginăm. Gladwell subliniază că oameni precum Bill Gates și Bill Joy (creatorul sistemului de operare UNIX și autorul celei mai mari părți a codului pentru Java) au făcut descoperiri inovatoare în dezvoltarea software pe când încă nu începuseră să chelească fiindcă, printr-o serie de întâmplări norocoase, au reușit să petreacă foarte mult timp la computer într-o vreme extrem de diferită de a noastră, când accesul nelimitat la computer era un lucru rar. Un exemplu mai recent este cel al lui Palmer Luckey, inventatorul dispozitivului botezat în mod inspirat Oculus Rift, cască cu ochelari pentru realitate virtuală. Luckey s-a născut în Long Beach, California, în 1992 și a studiat acasă până la paisprezece ani, când s-a înscris la o școală de stat. Deoarece i s-a permis din copilărie să-și exploreze pasiunile (și a avut și suficient timp să o facă), Luckey a devenit fascinat de tot felul de dispozitive electronice. Abia ajuns la pubertate, deja se juca cu bobine Tesla, puști Gauss electromagnetice și lasere. De asemenea, modifică diverse tipuri de periferice, inclusiv console pentru jocuri, învățând singur inginerie pe parcurs. Însă cea mai fascinantă pentru el era tehnologia realității virtuale. A început să repare iPhone-uri, bărci și să lucreze ca instructor de navigație ca să câștige bani pentru a cumpăra dispozitive de realitate virtuală — a adunat o colecție de peste cincizeci de modele diferite în câțiva ani. Însă nu îl mulțumea niciuna dintre tehnologiile existente. Până și dispozitivul de realitate virtuală conceput pentru armată era greu de folosit și nu oferea o experiență de „realitate virtuală", ci mai degrabă o aproximare piezișă a realitaiii, care adesea le dădea utilizatorilor o stare asemănătoare cu răul de mișcare. Așa că a început să-și conceapă propriile căști de realitate virtuală. A terminat primul prototip lucrând în garajul părinților lui. Avea doar optsprezece ani.     Apoi, Luckey a scris despre noul lui dispozitiv pe diverse forumuri de pe internet. Una dintre descrierile respective i-a atras atenția lui John Carmack, un dezvoltator de jocuri video foarte influent. Carmack a cerut să vadă prototipul lui Luckey și a fost foarte impresionat de ceea ce a descoperit. Dispozitivul era un mare pas înainte în termeni de rezoluție, câmp vizual, greutate și preț de producție. Carmack a făcut niște modificări și a scris programe adaptate, astfel încât unele dintre jocurile de succes produse de compania lui să fie compatibile cu dispozitivele de realitate virtuală. S-a creat astfel un val de interes pentru jocurile bazate pe realitate virtuală. Entuziasmul trezit de aceste dispozitive a fost atât de mare, încât Carmack și-a dat demisia de la companie, Luckey a abandonat facultatea și, ajutați de câțiva finanțatori entuziaști și de banii strânși printr-o campanie pe Kickstarter, și-au fondat propria companie și au dezvoltat Oculus Rift pentru vânzarea cu amănuntul.”