Într-o radiografie a convertirilor de excepție, numele lui Klaus Kenneth, autorul volumului autobiografic Două milioane de kilometri în căutarea Adevărului (Ed. Agnos, Sibiu, 2009), e unul pe care nu îl poți ignora. De mic copil, Klaus intră într-un infernal malaxor al satanei. Nedorit de părinți, Klaus pribegește, nopți de-a rândul, prin cimitire, apoi baruri de noapte, locuri și locuiri infame. Prins într-o capcană debordând de ocultism și magie, Klaus se refugiază cel mai adesea în muzică, alcool, sex și droguri. La un moment dat ia drumul Indiei, Tibetului, Mexicului, Americii de Sud, Columbiei, în căutarea unui nedefinit Adevăr. Pribegește 12 ani în Tibet, dintre care trei ani și jumătate îi petrece într-o mănăstire budistă. Reușește, prin meditație și invocarea zeităților păgâne, să leviteze, să se refugieze în călătorii astrale, să se facă invizibil, uzitând, nu de puține ori, de aceste puteri pentru a-i domina pe creștini. Vreme de 40 de ani, Klaus Kenneth face nu mai puțin de două milioane de kilometri, pentru a găsi Adevărul. În urmă cu 30 de ani, prin întâlnirea cu Fericitul Sofronie de la Essex, se convertește la Ortodoxie.
Volumul cuprinde o serie de interviuri realizate în perioada șederilor sale în România, o țară pe care Klaus a îndrăgit-o ca pe puține alte spații și în a cărei Ortodoxie se odihnește de fiecare dată cu plus de drag. Sunt pagini care vin să prelungească jurnalul autobiografic al celor Două milioane de kilometri. - Romeo Petrasciuc
