Teza de doctorat a părintelui Ioannis Romanidis a reprezentat nu doar „o piatră de poticnire”, care a răvășit Facultatea de Teologie din Athena, ci și o „adevărată revoluție, unitatea de măsură a celei mai curate ortodoxii bisericești”, una dintre călăuzele restabilirii vieții bisericești și demersului teologic, hrănite de înțelegerea autentică a cuvântului patristic. Cuvântul părintelui Romanidis, asemenea celui patristic, are neîndoielnic virtutea de a lumina și a încîtă totodată, trezind în spiritul noilor generații nevoia de a descoperi filonul patristic și teologia empirică a curățirii și luminării inimii și a îndumnezeirii, dincolo de stereotipurile și clișeele unei pseudo-teologii străine de învățătura Bisericii primare și de experiență aducătoare de viață și nestricăciune a Duhului.
