Cartea are în centru ideea că în orice societate și în orice sistem viu există un exces de resurse, care, atunci când nu este folosit la creșterea individuală sau la cea colectivă, prin reproducere sexuală, trebuie irosit, sacrificat, pentru a asigura un echilibru funcțional. Bataille analizează exemple ale acestei irosiri în istoria societății omenești: sacrificiile umane din Mexic, potlatch-ul practicat de indienii din nord-estul Americii, Planul Marshall. Sensul cel mai intim al cărții este dat de faptul că această fierbere a lumii, sortită „abandonului", „scurgerii" si „catastrofei", este concepută după chipul și asemănarea celei care a animat încontinuu viața autorului. Astfel, Partea blestemată ocupă un loc central în opera lui Georges Bataille.
Partea blestemata
