Cartea Personalitati ale lumii si profilul lor grafologic. Vol. III PDF

Profilurile grafologice de personalitate pe care le prezentăm în acest volum, sunt rezultatul unei științe care, cum aminteam și într-o lucrare anterioară , nu este îndeajuns cunoscută, motiv pentru care în paginile ce urmează facem o scurtă introducere, arătând ce este grafologia, valoarea și limitele acesteia, paralelism între grafoscopie (ramură a Criminalisticii) și grafologie, aplicațiile grafologiei ș.a. Volumul de față vine în întâmpinarea celor interesați de grafologie, dar și a celor doritori de a se informa și cu alte date mai puțin cunoscute până în prezent care privesc personalitățile studiate, iar pentru a introduce cititorii în atmosfera specifică acestei științe, am reprodus și un mic îndrumar de termeni grafologici după valorosul psiholog-grafolog spaniol Augusto Vels (1917-2000). Sigur că între primii care pot culege date importante despre personalitățile studiate se află cei care activează în lumea psihologiei, psihiatriei, psihanalizei, sociologiei, caracterologici, dreptului, criminologiei, criminalisticii, istoriei, muzicii, literaturii, medicinei, construcțiilor, orientării și selecționării profesionale, compatibilității cuplului, dar și din alte domenii, volumul de față fiind un bun prilej de completare a datelor cunoscute și de ce nu, și de confruntare. Munca de consultant grafolog cere nu numai calități de fin psiholog, dar și un talent de descriere care să înlăture monotonia. Este foarte important să se înțeleagă că nu devii grafolog (consultant) mai repede decât, de exemplu, arhitect sau medic. Cunoașterea oamenilor implică mult studiu, observație, experiență, și poate de aceea grafologia nu își permite să afirme că vede totul în scris, ci în jurul cifrei de 80% dintr-o scară de 100 și aceasta pentru că scrisul nu este în mod necesar reflexul întregii personalități. Nu toți subiecții exteriorizează totul în gesturile lor. Ceea ce este proiectat de un individ în scrisul sau reflectă în general trăsăturile caracteriale corespunzătoare. Prin aceasta chiar putem să le cunoaștem și să spunem că ele există, dar nu putem să epuizăm subiectul, sau cum a spus Dostoievski: „Nimeni nu știe exact cum suntem, decât poate numai Dumnezeu”.