"Mândru-și cânt-un cerb în codru Haida ler, lerui ler Mândru-și cântă de nu-i modru. Vânătoru s-o sculatu, Pușca-n mână și-o luat-o, După cerb o alergatu, Sus în munte l-o aflatu, - Stai, fârtat, nu mă pușca, Că io nu-s cine gândești, Că-s Ionu, Santionu, Nănașu lui Dumnezeu..." Elena-Rodica Giurgiu și-a propus să realizeze o imagine a mecanismelor inferioare ale poeziei de iarnă, în ceea ce are mai semnificativ că fenomen care provoacă interdisciplinaritatea. Tema i-a pormis să urmărească structuri și semnificații pentru ale căror deslușiri a apelat la etnografie, etnologie, simbologie, mitologie etc. A avut în atenție textul ca fapt literar, cu mecanismele și disponibilitățile specifice de interpretare. Autoarea se orientează bine într-o problematică dificilă și un material stufos. Se realizează în cele din urmă o monografiei a colindei, pe alte coordonate decât cele de până acum, plasând colinda în miezul unor conexiuni cu alte specii prin deslușirea unor simboluri, implicații de diferite naturi. Pasiunea reală pe care o sugerează tratarea temei, discursul de bună factură științifică sunt calități incontestabile ale acestei cercetări. Pr. Prof. Univ. Dr. Ovidiu Moceanu
