Rezumat Polis vol.4 nr.2 Serie noua martie-mai 2016 Revista de stiinte politice – Giuseppe Cascione, Francesco Catalano
Noi perspective ale filosofiei politice a lui Croce, Gentile și Gramsci Din Cuprins: ◊ O altfel de perspectivă: Croce, Gentile, Gramsci. Filosofia italiană la începutul secolului XX ◊ Stato e societŕ civile în Gramsci ◊ Viziunea lui Antonio Gramsci asupra creării statului modern italian ◊ L`origine delle divergenze politiche fra Croce e Gentile ◊ Gramsci, Sraffa e Wittgenstein ◊ Linguaggio e lavoro politico nel Gramsci del Quaderno XI ◊ Croce e lo stato ◊ Idealismo attuale ◊ `Doparie`: un contributo alla democratizzazione della democrazia ◊ Psihologie, morală, politică: avatarurile umanismului ◊ L`Europa del generale De Gaulle ◊ Brexit-ul – simptom al acutizării slăbiciunilor structurale ale Uniunii Europene ◊ Le human capabilities per lo sviluppo umano e sociale: la prospettiva della pedagogia ◊ Între partid și stat: rolul sindicatelor, a `organelor cu dublă natură` și a Frontului Democrației și Unității Socialiste în economia politică a național-comunismului românesc (1965-1989) ◊ Planificarea economică sub monarhia autoritară din România Numărul 2 (12, serie nouă) al revistei Polis este dedicat dezbaterilor filosofico-culturale de la începutul secolului XX care i-au avut ca protagoniști pe Benedetto Croce, Giovanni Gentile și Antonio Gramsci. Coordonatorii acestui număr și-au propus să aducă în atenția publicului interesat o serie de contribuții menite să prezinte mai multe informații asupra climatului intelectual existent în primele decenii ale secolului XX, în spațiul cultural italian. Personalitățile pe care s-au axat studiile au fost Croce, ca reprezentant principal al liberalismului moderat, Gentile ca ideolog al fascismului și Gramsci ca teoretician al comunismului italian. Contributori: Giuseppe Cascione, Francesco Catalano, Angelo Chielli, Gheorghe Ciascai, Salvatore Cingari Emanuel Copilaș, Ioana Cristea Drăgulin, Sabin Drăgulin, Alessandro Gerardi, Florin Grecu, Ledion Lako, Guido Liguori, Alexandru Mamina, Dan Mihalache, Angela Mușchitiello, Robert Paskuj, Lorenzo Scarcelli Fragment din lucarea "Polis vol.4 nr.2(12) Serie nouă, martie-mai 2016 Revista de științe politice" "Fundamental, psihanaliza a pus în evidență două aspecte: participarea inconștientului refulat la precizarea personalității, respectiv importanța cenzurii supraeului în existența familială și socială. În acești parametri, individul nu se mai determină prin rațiune, ci era condiționat de afectul pulsional; totodată, în loc să acționeze ca decident liber, se descoperea supus unor comandamente etice preexistente, suficient de constrângătoare pentru a-i provoca nevroze. Apariția nevrozei constituia de altfel simptomul cel mai clar al conflictului dintre eul subordonat și normativul supraordonator, în opoziție cu starea de echilibru interior pe care o presupunea gândirea Luminilor. În plus, dacă omul nu se definea esențialmente prin conștiința clară, inclusiv ideea perfecționării culturale inerente, pe care întemeia progresismul civilizației moderne, riscă să nu reprezinte altceva decât o „iluzie plăcută". Perspectiva antropologico-morală a lui Sigmund Freud s-a defmit așadar, dacă nu pesimistă, cel puțin sceptică, susținând prezența răului în structura psihică a omului. Mecanismul refulării corespundea unor tensiuni agresive, confirmate la scară colectivă de primul război mondial, iar împlinirea eului survenea în ultimă instanță ca satisfacție narcisiacă. Alfred Adler a valorificat și el conceptul analitic de complex afectiv, susținând existența unei mișcări psihice compensatorii necesare între sentimentul de inferioritate și cel de superioritate, care se traducea prin afirmarea subiectivă a țelului biruinței și a dispoziției de atac. Este adevărat, criticii umanismului democratic nu și-au asumat niciodată explicit psihanaliză. În special autorii de inspirație creștină îi reproșau pansexualismul, deși nu ar fi fost exclus ca pe calea teoriei sexuale să ajungă tocmai la concupiscență universală despre care amintea altădată Konstantin Leontiev — autodeclarat „pesimist cosmic". Au preluat însă concepte precum acela de impuls instinctiv sau de inconștient, susceptibile să conteste premisele individualiste ale voluntarismului contractualist și să susțină, de pildă, proiectul naționalismului integral, întrevăzut prin prisma tendinței naturale de revenire la unitatea organică. "
Aștepți momentul potrivit ca să cumperi Polis vol.4 nr.2 Serie noua martie-mai 2016 Revista de stiinte politice?
Nu mai pierde timpul! Am realizat pentru tine lista cu librăriile online care vând Polis vol.4 nr.2 Serie noua martie-mai 2016 Revista de stiinte politice și poți alege librăria cu prețul cel mai mic ca să comanzi chiar acum.