Povești și snoave populare românești

Frumusețea, bogăția și diversitatea folclorului românesc sunt tot atâtea pietre nestemate din cununa care împodobește poporul nostru, creator de valori artistice nepieritoare. Creațiile populare, reflectând concepțiile despre viață, dragoste, lume etc., sunt nu numai forme de expresie artistică autentică, născute și purtate din generație în generație, de dragul cântecului, jocului sau narațiunii în sine, ci și tot atâtea modalități de cunoaștere a poporului nostru, așa cum a trăit și s-a manifestat, în actele fundamentale ale vieții sale, pe întreg teritoriul patriei noastre.   Volumul de față cuprinde povești și snoave populare adunate din publicații și periodice din toate regiunile țării. Am căutat să prezentăm acest volum cu scrieri aproape complet realizate, deci desăvârșite din punct de vedere literar, dând astfel o bază estetică, pornindu-se de la stabilirea fiecărui tip, de la cea mai concretă realitate. Ori de câte ori ne-a fost cu putință, am dat, la sfârșitul fiecărei povești sau snoave, indicațiile bibliografice, anul apariției periodicului etc.   Inițial selecția a fost făcută numai din povești și basme populare, dar am considerat că această culegere nu poate fi completă decât dacă va include și snoave. În literatura noastră, snoava are o contribuție primordială la dezvoltarea operei scrise, iar cel care a istorisit multe snoave, mai ales sub formă versificată, a fost Anton Pann , îndeosebi în Povestea vorbei , ca ilustrare a originii unor proverbe, și în Nastratin Hogea , cele adunate în jurul acestui personaj.   Prin snoavă înțelegem narațiunea scurtă, cu intenții satirizante, de obicei uniepisodică, despre fapte din realitatea înconjurătoare, cotidiană, în care dimensiunile realiste sunt exagerate atât cât îngăduie limitele verosimilului.