Povestiri Din Mala Strana

Volumul Povestiri din Mală Strană, apărut în 1878, este o construcție caleidoscopică, alcătuită din treisprezece povestiri la prima vedere fără legătură, cu personaje care migrează dintr-o povestire într-alta, iar acțiunile unora dintre ele, aparent benigne, au consecințe nebănuite. Personajul central este, de fapt, cartierul Mala Strană din Praga, un microcosmos cu figuri pitorești (cerșetorul, domnișoara bătrână, precupeții, funcționarii mărunți, visătorii de meserie), cu cârciumile, bisericile și piețele lui, cu bogățiile și mizeriile lui – morale și materiale. În ciclul O săptămână într-o casă liniștită, printr-o tehnică aproape cinematografică, sunt radiografiate toate familiile care locuiesc într-o casă, cu rivalități și povești de dragoste reușite sau ratate, cu măria­je mai mult sau mai puțin fericite și planuri mărețe, cu pasiuni pentru loterie și invidii mai mult sau mai puțin mărturisite, cu aspirații înalte și dezamăgiri teribile. Cu un umor amar și un spirit de observație acut, Neruda folosește aceste povestiri pentru a exploata teme de mare actualitate în epocă și, pentru el, subiecte de activism politic și cultural. Poet, prozator, întemeietorul publicisticii cehe moderne, creatorul foiletonului ca gen literar, JAN NERUDA (1834–1891) s-a născut la Praga și a fost un fiu devotat al orașului. În tinerețe a studiat dreptul și filosofia, dar adevărata sa vocație a fost scrisul. A debutat ca ziarist în publicații de limbă germană din Praga, cunoscând consacrarea odată cu apariția periodicelor în limba cehă, în plin­a epoca de revendicare a identității culturale cehe. De-a lungul vieții, Neruda a publicat peste două mii de articole, uneori ajungând chiar la cinci foiletoane pe săptămână; dato­rita lui, foiletoanele au devenit un fel de instituție permanentă, semnul caracteristic al Pragăi cehe. De-a lungul carierei sale, Neruda a rămas fidel genului scurt, care servea mai bine crezului său literar și îi oferea mijloacele necesare pentru abordarea realismului critic. Atât poezia, cât și proza scurtă și însemnările de călătorie ale lui Jan Neruda au fost traduse în limba română, cititorilor fiindu-le cunoscute volume precum Arabescuri, Călătoria, antologia de însemnări de călătorie De la Praga la Paris și Ierusalim: tablouri din străinătate și un volum de poezii. Neruda nu a obținut rezultate prin cine știe ce vrăjitorie sau întâmplare, dar nici prin forța elementară a talentului; le-a obținut prin truda cinstită a artistului, pentru care este nevoie de un spirit ales și de un caracter capabil de stăpânire de sine, care izvorăște din necesitatea interioară sinceră de a lucra întotdeauna numai la cel mai înalt nivel al capacității proprii. Eliška Krasnohorska, 1891 Citiți-l pe Neruda, vizitați cartierul Mala Strană din Praga și vă veți simți acasă. Ivan Klima, 1993