Pravalia cu poezie

Poet cu vocație, dedat și lăudabilei inițiative particulare de a face cunoscute cititorilor aparițiile editoriale recente ale confraților, Adrian Alui Gheorghe știe ce trebuie să achiziționeze pentru cele șase rafturi pe care le-a amenajat în prăvălia sa. Aici se poate găsi marfa proaspătă de toată mâna și pentru toate gusturile, iar proprietarul nu-și face prăvălie cu scara. Ceea ce înseamnă că el nu se gândește neapărat la o scară valorică și că nu ține cont de învățătura proverbului „Cui îi dai pe datorie nu-l mai vezi să vie”. Și aceasta deoarece, desfăcând și prezentând cele primite, prăvălierul nu face rabat unora dintre producători, cu speranța ca următoarea producție să le fie mai bună. Nefiind adeptul achiziționarilor angro, Adrian Alui Gheorghe evită neajunsurile surprinse în zicala „Prăvălie cu chirie și marfă în datorie”. O carte de citit atât pentru numele celor aflați la oferta, dar, mai ales, pentru calitatea prezentării din partea autorului, care nu e numai scriitor, e și cititor de vocație. - Vasile Spiridon   Se mai vinde poezie? Se mai cumpără? Marfa e, slavă Domnului! Și de‑a‑ntăia și de‑a doua, poezie cu vanilie, cu scorțișoară, cu rahat. Poezie cu mărar, cu leuștean, cu nucă. Poezie de post, fără nimic înăuntru, precum gogoașele înfuriate pe toată lumea numai pe ele însele nu. Poezie cu dulceață de trandafiri, interzisă diabeticilor. Poezie cu rom, trasă în ciocolată amară. Poezie‑jeleu pudrată cu praf de scărpinat pe dinăuntru. Poezie abțibild, bună de pus la rever pentru o seară. Poezie cu fistic, cu merișor însiropat, cu lămâie stoarsă. Poezie agățătoare care iese prin fereastră și numai ce o vezi prinsă în jurul lunii. Poezie plictisită de ea însăși ca o amantă bătrână. (Că „la limita tăcerii cuvântul devine conștient de menirea sa de a fi logos, dar și de insuficiența să” zice Hugo Friedrich). Poezie‑teapă pentru naivi. Poezie care îți ia durerea de suflet ca pe nimic. Poezia salată de muzică. Poezia floare de asfalt. Poezie pentru nevrotici. Poezie pentru astmatici, cardiaci, abulici. Versuri șchioape pentru alergătorii fără țintă. Poezie sandwich. Avem marfă! Arta? Arta pentru orbi, pentru muți, artă pentru bolnavii mentali. Poezie? Viața de hârtie. Teatru? Trucuri cu grimase, cu măști, cu pălării de paie pentru decapitați. Tablouri? Dați‑le pe apă…! Uite, avem aici și poezie cu înlocuitori, cu soia, cu năut, cu șofran. Poezie bici. Poezie plici. Ținem poezie cu argint viu, poezie cu sclipici…! Avem poezie pentru mirese fugite de acasă, avem cântece triste pentru oameni veseli. Poftiți la prăvălie! Avem poezie, poezie, poezie…! Marfă!  - Adrian Alui Gheorghe, Piatra Neamț, septembrie 2019