Cartea Prietenia Minunata. Povestiri Pentru Copii PDF

                  Dragi copii, Probabil în casa voastră locuiește vreun animal:vreun motan sau vreun câine. Sau vreți mult ca părinții să vă dăruiască un peștișor sau un papagal? Ce plăcut e să citești o carte atunci când alături doarme ghemuit pe canapea un motan! Împreună cu oamenii locuiesc de mult timp vacile și caprele, iepurii de casă și gâștele. Nouă ne plac,avem grijă de ele și ele ne răsplătesc prin gingășia lor. Pe acestea le numim animale de casă. – Dar ce păcat,veți spune,că nu poți să te împrietenești cu un animal sălbatic! Iată de ce nu poți face o plimbare cu un leu sau cu un tigru! De ce animalele sălbatice nu se înțeleg cu omul? Da,acum nu se înțeleg,dar n-a fost întotdeauna așa. Cândva,demult,Dumnezeu i-a creat pe primii oameni,pe Adam și Eva,și ei au locuit în grădina Raiului printre pomi minunați și verdeață. Alături de ei au locuit și animalele sălbatice. Oamenii și animalele sălbatice trăiau prietenește,se înțelegeau. Dar oamenii nu L-au ascultat pe Dumnezeu și s-a rupt această prietenie. Nu mai era pace în sufletul omului și animalele sălbatice au încetat să-l mai iubească și să-l asculte. Ele au fugit de om. Animalele cele puternice sunt în vrăjmășie cu el,iar cele slabe fug și se ascund. Numai animalele domestice,ca și înainte, se supun omului. – Dar la circ cum e? veți întreba. Că doar la circ animalele sălbatice îl ascultă pe dresor! Ursul dansează și leul sare prin cerc! Da,așa este. Dar toate acestea fiarele nu le fac după voia lor proprie. Ele au fost instruite mult timp pentru această,de aceea arată obosite. Cu bucurie s-ar duce animalele sălbatice în vizuinile lor și nu s-ar mai întoarce niciodată la circ. – Dar oare n-au existat oameni de care să se apropie singure animalele sălbatice,după voia lor,și să trăiască împreună pașnic,că animalele de casă? Astfel de oameni au existat. Aceștia au fost oameni sfinți, creștini care au trăit cu multe secole în urmă. Ei răspândeau bunătate și dragoste,de aceea se apropiau de ei nu numai oamenii, ci și animalele sălbatice,chiar și cele mai fioroase. Și, datorită dragostei și fericirii lor divine,animalele sălbatice deveneau pașnice și blânde. Despre astfel de animale veți citi în această carte. Cuprins Dragi copii... 5 Cuviosul Simeon Stâlpnicul vindecă șarpele 7 Cioară înțeleaptă și leii devotați 9 Sfântul Vlasie binecuvântează animalele 11 Animalele se închină înaintea Sfântului Mucenic Neofit 13 Rândunelele ascultătoare 16 Sfântul Mamânt servește ostașii cu lapte de capră sălbatică 18 Barca neobișnuită 20 Prietenia minunată 22 Minunile Sfântului Serafim 24 Starețul și ursul 28 Deasupra prăpastiei 32 Sfinții și animalele 38 Cuvântul Sfântului Silvestru 44 Corbul i-a adus Cuviosului Kuksa o bucată de plăcintă 49 Suferințele Sfântului Mucenic Zosima Pustnicul 52 Animale sălbatice mâncau din mâinile Cuviosului Gherman din Alaska 56 Cuviosul Pavel din Obnorsk hrănea animalele sălbatice 57 Sfântul Proroc Ilie 58 Sfântul Ioan Rusul 60 Sfinții Mucenici Flor și Lavru 62 Sfinții Spiridon al Trimitundei și Vlăsie al Sevastiei 63 Cămila a vorbit cu grai omenesc ca să apere cinstea Sfântului Damian 65 Sfântul Isihie a ajutat un bou 68 Părintele Ambrozie a înviat un cal mort 72 Leul l-a păzit pe Sfântul Chiriac 74 O leoaică nu s-a atins de Cuviosul Malh 76 Leul s-a alintat pe lângă Sfânta Muceniță Tatiana 78 Cerbii și măgarii au ascultat de Sfântul Artemon 80