Principiile Unidroit Privind Contractele Comerciale Internationale

„Codificarea” internațională a principiilor generale ale dreptului contractelor constituie un exercițiu intelectual, dar pragmatic a cărui finalitate poate fi următoarea: afirmarea unui mentalități soft de unificare sau de armonizare a tradițiilor de drept contractual din multiple jurisdicții. Încurajat de faptul că eruditul român, Profesorul T.R. Popescu, a fost unul din membrii Comitetului-pilot restrâns – însărcinat cu efectuarea de analize preliminare referitoare la utilitatea efectuării respectivei „codificări”, am procedat la efectuarea unei primei versiuni a traducerii în limba română a Principiilor contractelor comerciale internaționale (UNIDROIT, 2010). În principiu, a traduce un text înseamnă a-l recrea, a-l adapta la mentalitățile din jurisdicția căreia îi este destinată respectivă traducere. În concret, am procedat la efectuarea traducerii (și) în scopul de a adapta mentalitățile din jurisdicția română la standardele versiunii soft a dreptului contractelor, versiune realizată prin mecanismele de „codificare” ale UNIDROIT. Inițierea și dezvoltarea acestei din urmă adaptări au nevoie nu numai de Spațiu – spațiul românesc în cazul de față, ci și de Timp sau, mai ales, de Timp. Generația mea – și am în vedere accepțiunea intelectuală a cuvântului „generație” (care include colegi aparținând unor generații biologice diferite), poate încerca – în cadrul propriului timp, să propage utilizarea „codificării” UNIDROIT, pentru următoarele considerente: egoul creator al erudiților – inițiatori ai așa-numitului soft law, este mai puțin exacerbat decât egoul creator al legiuitorilor naționali/internaționali/supranaționali- inițiatori ai așa-numitului hard law. Așa fiind, egoul interpretator al utilizatorilor textelor de soft law, inclusiv al utilizatorilor textelor Principiilor UNIDROIT, poate fi determinat să fie mai puțin emoțional, dar mai energic intelectualmente. În plus, textele de soft law pot constitui vehiculul generator al întâlnirilor noastre cu erudiți din lumea întreagă, preocupați și  ei de ceea ce poate fi denumit „ideologia pragmatismului livresc din arbitrajul internațional”. Prezența traducere a avut în vedere versiunile în limba franceză și engleză ale Principiilor UNIDROIT. Uneori, am confruntat – acolo unde propriile competente lingvistice mai puțin generoase mi-au permis, aceste din urmă două versiuni cu delicatețea (aparent) tăioasă a versiunii în limba germană a acelorași Principii. Rezultatul a fost redactarea prezenței versiuni în limba română a Principiilor UNIDROIT, versiune susceptibilă de imperfecțiuni și, pe cale de consecință, de permanente și creatoare îmbunătățiri.   Radu Bogdan Bobei