Fetele au încremenit pe loc și cu ochii mari au întors capetele înspre locul de unde se auzea vocea... Și ce credeți? Văzură cum din zid se desprinde o frumusețe de prinț! Alb din cap până în picioare, exact ca zidurile cetății! Păsăminte era una cu zidurile de nu îl vedeai așa ușor. Avea un zâmbet blând, iar ochii mari, sclipitori și calzi, de culoarea fildeșului, priveau timid pe sub genele lungi, albe ca zăpada, în timp ce părul argintiu, strălucitor și lung împrejmuia întreaga cetate.
