Psihologie in 30 de secunde

Psihologie în 30 de secunde. Cele mai provocatoare 50 de teorii psihologice, fiecare explicată într-o jumătate de minut Câinii lui Pavlov, psihanaliză, studiul despre obediența al lui Milgram sau terapia cognitivă a lui Beck? Știi ce înseamnă toate acestea (sau măcar ai auzit de ele), însă înțelegi oare suficient de bine aceste teorii psihologice încât să îți exprimi părerea la o petrecere sau să îi uimești pe cei din jur cu nivelul tău de cunoaștere?    Psihologia în 30 de secunde selectează 50 dintre cele mai importante teorii din acest domeniu fascinant și le explică cititorului neavizat în mai puțin de jumătate de minut, folosind nu mai mult de două pagini, circa 300 de cuvinte și o ilustrație. Deslușind funcționarea minții umane, cartea prezintă și o serie de somitați ale psihologiei, printre care William James, Aaron Beck și (desigur) Sigmund Freud. De la behaviorism la teoria cognitivă, care este cea mai bună manieră de a controla demonii interiori?    Editorul Christian Jarrett este jurnalist premiat, care lucrează pentru revista The Psychologist publicată de Societatea Britanică de Psihologie. Jarrett editează Research Digest, blogul recunoscut pe plan internațional al societății. Este și autorul cărții The Rough Guide to Psychology (2011), coautor al volumului This Book Has Issues, Adventures in Populor Psychology (2008) și a contribuit la cartea 30-Second Theories (2009)  Autori: Voughan Bell, Moheb Costandi, Christian Jarrett, Dave Munger, Tom Stafford   Fragment din cartea "Psihologie în 30 de secunde" de Voughan Bell, Moheb Costandi, Christian Jarrett "PSIHOLOGIE POZITIVĂ Teoria în 30 de secunde   „Ce nu mă omoară mă face mai puternic." Așa fredona rapperul Kanye West în 2007, odată cu lansarea single-ului Stronger. Friedrich Nietzsche, filosof german, spunea cam același lucru, în secolul XIX, când scria: „Ceea ce nu ne ucide ne face mai puternici". Cuvintele lor ar putea fi motto-ul ideal pentru psihologia pozitivă - o mișcare ce a luat naștere în Universitatea Pennsylvania, odată cu discursul prezidențial al psihologului Martin Seligman din 1998, rostit la Congresul anual al Asociației Psihologilor. Seligman deplângea faptul că, vreme de mulți ani, psihologia se concentrase doar pe afecțiuni psihice și pe stres emoțional. Prin urmare, a invitat psihologia să se concentreze mai degrabă pe aspectele pozitive - pe punctele forțe și pe virtuțile individului. Azi, psihologia pozitivă, ca disciplina secundară, se bucură de propria revistă științifică, de o organizație internațională și de conferințe susținute regulat. Cercetările în domeniu au scos la iveală că personalitatea oamenilor poate fi întărită de experiențe traumatizante, cum ar fi supraviețuirea în urma unui dezastru sau chiar boală. În domeniul muncii, s-a dovedit că productivitatea poate crește când managerii se concentrează pe punctele forțe ale angajaților. Cât despre terapie, s-a descoperit că se obțin rezultate mai bune dacă terapeutul se concentrează pe punctele forțe ale clienților, nu doar pe problemele lor."