Din cuprins: ◊ Importanță ideii de comunitate în istoria gândirii; ◊ Comunitatea Morgana; ◊ Forme pseudo-comunitare de asociere; ◊ Mobilitatea intercomunitară; ◊ Comunitarismul său: Comunitatea a murit! Trăiască comunitatea! Sociologia comunității este o lucrare singulară în peisajul publicisticii sociologice românești. În pofida utilizării deosebit de intense a termenului "comunitate" sau a unor sintagme cum ar fi "dezvoltare comunitară", lipsesc prezentarea amănunțită a dimensiunilor conceptului, analiza extinsă a direcțiilor de cercetare, conturarea cuprinzătoare a curentului comunitarist cu diversele sale forme ș.a.m.d. Familiarizarea relativă cu reprezentarea comunității îi face pe mulți să considere foarte ușor că pot trece la un nivel superior de prezentare și/sau interpretare. Pe de o parte, lucrarea de față acoperă acel prim nivel fundamental printr-o incursiune în profunzime în literatura dedicată comunității. Pe de altă parte, și că pregătire pentru o prezentare ulterioară a unei analize în curs a societății românești din perspectiva comunitaristă, cartea include o incursiune în istoria ideilor despre comunitate în gândirea romanescă. În contextul integrării europene, care nu este altceva decât cea mai recentă dintre încercările pe care noi că popor le-am făcut pentru sincronizarea europeană, demersul este neîndoielnic de o actualitate acută. Lucrarea se adresează cu precădere specialiștilor și studenților, masteranzilor și doctoranzilor din domenii cum ar fi sociologia, asistența socială, științele politice ș.a., precum și tuturor celor care doresc să utilizeze în mod corespunzător conceptul "comunitate".
