Cartea Psihosociologie aplicata. Publicitatea PDF

     Cunoștințele de psihosociologie sînt obligatorii pentru toți cei ce activează în industria publicității și în special pentru redactorii de reclame. Perspectiva psihosociologică ajută la depășirea viziunii simpliste a comunicării liniare și a plasării consumatorilor într-un vid social, ca și cum aceștia ar acționa independent de contextul care influențează receptarea mesajului publicitar. Fie că sînt texte în presa scrisă, spoturi pentru radio sau televiziune ori afișaj stradal, reclamele trebuie să țină cont de specificul publicului căruia i se adresează. Volumul le oferă studenților și specialiștilor în științele socioumaniste și în științele comunicării numeroase idei și analize ce aprofundează cunoașterea privind relațiile interpersonale în societate și influența socială prin mass-media și publicitate: de la trucuri menite să atragă atenția potențialilor consumatori, pînă la aspectele psihosociologice esențiale în conceperea reclamelor, precum cultura locală, sexul, vîrsta, religia și clasa socială, sau situațiile în care sînt adecvate anumite tipuri de mesaje publicitare.      Din cuprins: Funcțiile publicității • Societate, cultura și publicitate • Comunicarea – fundament al publicității • Premisele psihosociologice ale publicității • Simțurile – ferestre spre interior și spre exterior • Percepție, societate, cultura • Iluziile și potențialul lor publicitar • Atitudinile și schimbarea lor • Creativitatea – cheia succesului în publicitate • Umorul în publicitate – acceptarea vs respingerea lui            Fragment:       “Publicitatea se adresează nu „publicului general" (ansamblul locuitorilor unei țări ci unui public-țintă sau unui „public selecționat" - ca să folosim terminologia sondajelor de opinie. Selecționarea publicului de către creatorii de publicitate se face cel mai adesea după caracteristici personale, precum vârsta (copii, adolescenți, tineri, adulți, vârstnici apartenența la gen (masculin/feminin), statusul socioeconomic (determinat de venituri mediul de rezidență (urban/rural).     Termenul „public" (lat. publicus, derivat de la populus, „popor") semnifică “un ansamblu de persoane diseminate în spațiu, care sunt însă atente și reacționează un stimul care, în general, provine din mass-media" (Morzan, 1991, p. 16). Chiar dacă se adresează publicului-țintă, mesajele publicitare sunt receptate și procesate de persoane concrete care, ca entități originale, inconfundabile și irepetabile, au caracteristici mai numeroase și mult mai subtile decât cele demografice amintite. Până de curând, teoreticienii publicității au neglijat rolul trăsăturilor de personalitate în atitudinea față de reclame și față de brand. Studiul „The moderating effect of personality traits on attitudes toward advertisements" al profesorilor americani Susan D. Myers, Sandipan Sen, Aliosha Alexandrov (2010, p. 5) este unul dintre primele care includ trăsăturile de personalitate în cercetările de marketing, după cum susțin înșiși autorii. În continuare voi lua acest studiu drept ghid în descifrarea problemei eficacității reclamelor în funcție de structura personalității. De asemenea, personalitatea creatorilor de publicitate nu a suscitat atenția cercetătorilor decât recent.       7. 1. Personalitatea din perspectiva psiho       În 1983, o reclamă pentru automobilele Saab atrăgea atenţia că automobilul este o extenise a personalităţii și continuă cu întrebarea : „Dacă un automobil este, într-adevăr, o extensie a personalităţii, ce fel de persoană dorește să conducă un Saab?". Răspunsul sugerat: o persoană sofisticată, inteligență, preocupată de tehnologia avansată. În 1984, TV pentru Renault, se spunea nici mai mult, nici mai puţin : „Ești ce automobil conduci”.”