Opera poetică 1985–1991 În stilul său transparent și lipsit de ostentație, poetul ne face părtași la călătoriile sale în mit și viziune, în care el alunecă la fel de natural precum ar respira. Nu numai Troia și miturile grecești, dar și Păcală, Shakespeare, Horea, Maria Magdalena etc. constituie materia liricelor sale… Dar ceea ce dă lumina cea mai specială și adâncă în poemele lui Radu R. Șerban este zona să amplă în care domină sentimentul rilkean al universului saturat de ecouri fragile, de semne ale unor vieți tainice ieșindu-ne în întâmpinare, sensuri doar în parte înțelese. - Ioana Ieronim Cine are răbdare să citească și să recitească atent fiecare poem al lui Radu R. Șerban, înălțând toate antenele sensibilității și păstrând deschiși toți senzorii receptării estetice, va descoperi un mare poet, cu o matrice stilistică puternică și originală, dincolo de «mode și timp», supusă doar normelor poetice proprii. Pentru a construi aceasta matrice stilistică unică, poetul nu a avut timp să scrie o operă de mare întindere, dar a reușit să compună una de mare profunzime. Pe cât este de restrâns pe orizontală, pe atât spațiul poetic își extinde dimensiunea pe verticală. În ultimul pătrar al veacului trecut, numai Daniel Turcea și Virgil Mazilescu au mai reușit o asemenea performanță. - Valeriu Stoica De o exuberantă narativă încifrată, amintind în începuturile sale de formula baladescă a lui Ștefan Augustin Doinaș, poezia lui Radu R. Șerban este profund muzicală, exprimarea lirică apropiindu-se de virtuțile incantației. Arta să exercită asupra cititorului o dublă fascinație: prin văz și prin auz. Poemele ne prind într-un ritm și într-o viziune care ne revrăjesc lumea, aducându-ne aminte de tot ce am uitat prin ignorarea ființei noastre de taină. Versurile sale de o forță lirică incandescentă nu și-au pierdut în timp frumusetea, ba dimpotrivă, la o nouă lectură, ele capătă adâncimea și straniul adevărurilor întrezărite de o conștiință postumă, care ne inițiază în taine de dincolo de mormânt. - Monica Pillat
