Puterea Nevazuta Nicolae Breban

De ce, oare, ne întrebăm, îi înlesnise Grațian Porumb omului pe care-l disprețuia această faptă, această gravă injustiție? Nu știm, dăm din umeri, privim în stânga, privim în dreapta, dar de nicăieri nu ne vine un ajutor cât de cât, un răspuns. Și nu ne rămâne atunci, insistenți cum suntem, decât să ghicim: trebuia oare, în imaginația înfierbântată de nouă și ciudata aventură a tânărului – trebuia oare că prietenul său Bizoniu, să „coboare" și in „lumea cealaltă" care, ha, ha, se afla tot în lumea noastră, în lumea „celor nevăzuți?" A, nu, ei nu sunt nevăzuți decât pentru simplul motiv că îi înlăturăm din calea, din drumurile noastre și îi ascundem, ii „închidem" în subteranele lor care se cheamă sau temnițe, sau case de nebuni! Oricum, în „subteranele nebunilor" Gratian consideră ca "micul popa" își plimbase deja pașii și făptură, urmă doar să „acceada" și la "ceilalți", cei neînțeleși și „pedepsiți" care, vii și ființe fiind, ca și noi, aveau la rândul lor dreptul de a-L întâlni. Așa cum și „el", omul viu și înțelegător – deși, cum am văzut, el nu „abuza" de înțelegerea sa, nu se grăbea defel „sa înțeleagă", ci mai ales să audă, să vadă, să stea alături, să fie, adică, să-și dăruiască din merindea timpului său și nouă, să fie „cu noi" – deci, așa cum și „el" avea „dreptul" de a fi cu „ei". Cine știe? (Nicolae Breban) Puterea nevăzută este cel de-al treilea volum din tetralogia Ziua și noaptea, care are ca supratemă relația maestru-ucenic.