Ramana Maharshi, Imortalitate constienta. Convorbiri de Paul Brunton, Munagala Venkataramiah

Adu-ți aminte de starea de somn. Ai fost conștient atunci de ceva care să se fi petrecut în somnul tău? Dacă soarele sau lumea ar fi reale, nu ar trebui să fie prezente împreună cu tine în somn? Nu îți poți nega existența în timpul somnului, nici nu poți nega că ai fost fericit atunci. Totuși ești aceeași persoană care acum vorbește și care exprimă îndoieli. Acum spui că nu ești fericit. Dar în somn ai fost fericit. Ce anume a intervenit între timp și a dus la prăbușirea fericirii din timpul somnului? Este eul. Aceasta este revenirea în starea jagrat. În somn, eul nu există. Nașterea eului se numește nașterea persoanei. Nu există o altă naștere. Tot ce se naște este hărăzit să moară. Anihilează eul. Nu va mai exista teama de moarte, odată ce acesta va fi mort. Șinele persistă după moartea eului. Aceasta este Fericirea Deplină [Beatitudine] – aceasta este imortalitate. [Convorbirea 251] - Rămână Maharshi, Imortalitate conștientă „Sri Rămâna este un adevărat fiu al pământului Indiei. Este ingenuu și, în plus, ceva de-a dreptul fenomenal. În India, el este cel mai imaculat punct dintr-o întindere albă. În viață și învățăturile lui Sri Rămână găsim tot ce India are mai pur. [...] Scopul practicii religioase orientale este același ca al misticismului occidental: deplasarea centrului de gravitație de la eu la Sine, de la om la Dumnezeu. Acest lucru înseamnă că eul dispare în Sine, iar omul, în Dumnezeu. Este evident că Sri Rămână fie a fost mai mult sau mai puțin absorbit de Sine, fie cel puțin s-a străduit toată viața să își stingă eul în acesta.”-  C.G. Jung, în introducerea volumului, Drumul spre Sine, de Heinrich Zimmer                                                                                                 „Putem parcurge oricât de multe cărți – chiar o întreagă bibliotecă, iar adesea o și facem –, fără a dobândi totuși, în urma acestui demers, nici cea mai vagă realizare a ceea ce ESTE. De multe ori, studiul este un deserviciu dacă, pe măsură ce omul dobândește tot mai multă învățătură, egoismul și mândria acestuia sporesc. Ambele atribute menționate se dovedesc obstacole serioase în calea progresului spiritual.”- Paul Brunton și Munagala Venkataramiah, Imortalitate conștientă