O sensibilitate strabatuta de fioruri blagiene si candori juvenile ne intimpina in aceasta carte a Elinei Adam. Contemplarea lumii si sinelui sub semnele inocentei e nu doar un deziderat , ci chiar un program poetic.
Mai lasa-ma sa ma preumblu c-un ochi de copil printre oameni si pasari, scrie poeta. Intr-o serie de numeroase imagini se stravad religiozitati. Atmosfera poemelor se construieste, adesea, prin invocatii adresate unei prezente cu conotatii ale Sacrului. Imaginarul intregii carti sta sub semne luminiscente. - Aurel Pantea
