Razboaiele Medice. 499-386 i.Hr.

Aceste volume oferă o relatare concisă și lucidă a unor campanii militare (...), precum și o analiză pătrunzătoare a strategiilor și a modului de conducere. Ideale pentru școală, dar și pentru lecturi la gura sobei. - James M. McPherson, câștigător al Premiului Pulitzer    Această carte acoperă una dintre perioadele definitorii ale istoriei europene. Seria de războaie între grecii epocii clasice și Imperiul Persan a produs faimoasele bătălii de la Maraton, Termopile și Salamina, precum și o încercare eșuată de a-l detrona pe regele persan în 400 î.Hr., ceea ce a constituit un punct de plecare pentru cuceririle lui Alexandru cel Mare. A spune povestea unor evenimente monumentale, a unor vieți de personaje celebre și a acelor societăți și culturi care le-au produs, și a explica de ce și cum s-au produs aceste conflicte a fost țelul lui Herodot, „părintele istoriei“, a cărui relatare despre aceste confruntări este sursa acestui volum și prima carte pe care o putem numi cu adevărat „istorie“. Fragment din volumul "Războaiele Medice. 499-386 î.Hr." de Philip de Souză:   "O parte din fascinația Războaielor Medice constă în faptul că au exercitat o influență enormă asupra istoriei lumii occidentale. Împiedicându-i pe perși să cucerească Grecia, atenienii, spartanii și alți greci au permis culturii lor unice și extrem de influențe să se dezvolte independent de dominația persană. La fel de important, pe de altă parte, este faptul că evenimentele din războaiele cu perșii, așa-numitele Războaie Medice, sunt relatate într-una dintre cele mai importante și marcante lucrări ale literaturii grecești clasice, Istoriile lui Herodot. Herodot s-a născut în prima jumătate a secolului V î.Hr. în cetatea grecească Halicarnas, pe coasta Asiei Mici (azi Bodrum, Turcia) care era la granița cu Imperiul Persan. A călătorit mult, adunând informații despre viața oamenilor și a strămoșilor acestora. Era în stare să stea de vorbă cu cei care trecuseră chiar ei prin anumite evenimente sau care auziseră relatări directe de la alte persoane implicate. Războaiele cu perșii sunt, prin urmare, primele războaie pentru care există o narațiune istorică detaliată scrisă de cineva care a reușit să obțină informații amănunțite și de încredere. Istorisirea lui Herodot poate fi, într-o oarecare măsură, suplimentată de alte surse, inclusiv scrieri târzii greco-latine și documente oficiale ale Atenei și Persiei, dar ea este sursa cea mai importantă. Ideea consemnării pentru posteritate a faptelor de vitejie nu era nouă. Conducătorii egipteni, babilonieni și asirieni obișnuiau de multă vreme să ridice monumente în cinstea propriei măreții și să le graveze cu versiuni oficiale ale evenimentelor. Lucrarea lui Herodot este diferită prin aceea că a căutat să depășească simpla consemnare a acestor fapte, cercetându-le originile și cauzele. El caută conștient explicații ale evenimentelor."