Redeschiderea procesului penal - Andrei Viorel Iugan

Posibilitatea inculpatului de a fi prezent în persoană la judecarea cauzei sale constituie unul dintre cele mai importante elemente ale dreptului la un proces echitabil, pentru că numai fiind prezent, propunând efectiv probe și combătând susținerile acuzării, acesta poate să exercite o apărare corespunzătoare. Revine statului obligația de a crea mecanismele necesare pentru ca această posibilitate să fie concretă, efectivă, și nu doar iluzorie. Totodată, statul trebuie să asigure un echilibru între respectarea dreptului la apărare al inculpatului și buna administrare a justiției, deoarece posibilitatea rejudecării procesului trebuie garantată doar persoanelor care au fost judecate fără să fi avut cunoștință de faptul că sunt acuzați de comiterea unei infracțiuni. Acesta a fost, de altfel, și obiectivul legiuitorului la momentul adoptării noului Cod de procedură penală, aspect ce rezultă și din expunerea de motive. Cu toate acestea, la peste doi ani de la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, se constată că jurisprudența instanțelor române este departe de a fi unitară în ceea ce privește aplicarea instituției redeschiderii procesului penal. Acest aspect se datorează, este adevărat, și formulărilor neclare utilizate de legiuitor, formulări apte a da naștere la confuzii. În cuprinsul prezenței lucrări, ne propunem să examinăm, în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cum trebuie interpretate dispozițiile Codului de procedură penală referitoare la situațiile în care se poate cere redeschiderea procesului, precum și care este procedura ce trebuie urmată. În urmă cu aproape 70 de ani, profesorul Traian Pop arătă că interesul promptitudinii şi autorității justiției cere ca părțile să se prezinte în fața justiției, la termenele fixate de instanțe; nepre-zentarea acestora nu poate împiedica cursul justiției; cel care, fiind citat, nu se prezintă să poarte consecințele neglijenței sale şi să fie judecat în lipsă; pe de altă parte, interesul bunei judecăţi şi interesul superior al aflării adevărului cere ca judecata să se facă în contradictoriu, cu valorificarea deplină a apărării şi a probelor; din armonizarea acestor două interese rezultă justificarea ca părții lipsă să i se confere un remediu simplu de a putea obține retrac-tarea hotărârii anterioare şi o nouă judecată cu garanțiile legale.