Respira iubeste si taci

Ca individ unic, eu sunt în lume, dar nu sunt lumea. Nu sunt întreaga lume. Sunt doar o lume mai mică, mai îngustă, dar sunt o celulă a unui organism viu, uriaș - omenirea întreagă - în prezent, însă, măcinat de boală. Bolnav de sărăcie, nedreptate, ignoranță, cruzime, ura și moarte prin violență.    Dacă nu mă simt liber, dacă sunt furios, înfricoșat în propria mea existența, înseamnă că și mintea mea a fost contaminată, otrăvită de frici și, astfel, pot înțelege că doar mintea s-a îmbolnăvit, intoxicată cu minciuni, însă, o dată cu ea, s-a îmbolnăvit și trupul.    Așadar, mintea mea e bolnavă în prezent, de fricile pe care lumea mi le-a transmis și mie, la fel cum le-a transmis și celorlalți. Dar pe care eu (și toți ceilalți) le-am preluat crezând că sunt ale mele, apoi le-am lăsat să-mi controleze viața. Așa încât, azi, mă confund de-a dreptul cu ele, identificându-mă cu fricile lumii întregi.    Curățându-mi mintea de fricile care mi-au îmbolnăvit trupul, aș putea, așadar, să mă vindec de toată suferința mea existențială. Dar și de frică și vina care mi-au fost mie distribuite din întreg, din întregul organism uman.