Revista literară brașoveană LIBRIS și-a asumat un subtitlu hedonist, în spiritul vremii: ”lecturi, taifasuri, stări de spirit”. E un manifest al potențialității lejere, nelipsite de ambiția ”profesionismului”, dar și dezinhibată față de marotele academice ale ”culturii înalte”. Între coagularea intelectualității locale, vulgarizarea ludică a temelor clasice și plăcerea cititului (care e și rodul plăcerii de a scrie bine), LIBRIS caută să întrețină un cult al Cărții, în plină digitalizare centrifugă. Prestigiul textului își caută astfel salvarea, într-un context adesea frivol, semidoct și mimetic. Nu e o revistă bastion-generațional, nici una supusă unei estetici dogmatice. Descopăr în paginile ei cumsecădenia ardelenească și patima postmodernității, disciplinată printr-un scepticism al cumpătării ingenioase. Aflându-mă recent sub Tâmpa, unde e aninat, hollywoodian, numele urbei, am cules plângeri vagi despre materialismul locuitorilor și insularitatea elitei brașovene. Aș spune că LIBRIS contrazice aceste rumori denigratoare, pompând oxigenul inteligenței în torpoarea lucrativă a unui oraș care-și caută, prin creatorii săi, locul pe harta mai largă a Europei. Un loc meritat și șlefuit în secole de românism luminat, de lutheranism laborios și comerț international. Bravo echipei redacționale, inclusiv pentru layout-ul sub care pășește spre public! - Teodor Baconschi
