Revista Scrisul Romanesc Nr. 4 din 2018

Revista „Scrisul Românesc“ a fost fondată în 1927, de către criticul literar Dumitru Tomescu, și tipărită de editură cu titlul omonim, până în 1928. Prin structură, format și colaboratori, „Scrisul Românesc“ devine de la început o publicație culturală interbelică importantă, alături de „Ramuri“ și alte reviste din perimetrul Olteniei.Între colaboratori se numără Tudor Arghezi, Ion Agârbiceanu, Gib I. Mihăescu, N. M. Condiescu, Cezar Petrescu, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, N. I. Herescu, Al. Marcu, C. Rădulescu-Motru, Radu Dragnea, P. P. Panaitescu, Emanoil Bucuța, Al. Lascarov-Moldovanu, Al. Busuioceanu, Ion Dongozi, I. B. Georgescu, D. Tomescu. Prestigiul seriei noi a revistei este dat de la început de către un Colegiu editorial alcătuit din personalități marcante ale vieții culturale din țară și din străinătate: Adrian Cioroianu, Andrei Codrescu, Irina Mavrodin, Eugen Negrici, Nicolae Pânea, Dumitru Radu Popa, Dumitru Radu Popescu, mai apoi Daniela Crăsnaru. Și nu orice colegiu editorial, ci unul activ, fiecare membru susținând, constant, câte o rubrică, ceea ce creează posibilitatea realizării, după un timp, a unui volum al fiecărui autor, în care să fie reunite articolele publicate. Șase volume au și apărut: Andrei Codrescu, „Instrumentul negru“; N. Davidescu, „Poezii inedite“; Marin Sorescu, „Poezii inedite“; „Mircea Dinescu. Poezia insurgenței“ de Constantin M. Popa, Monica Spiridon, „Cum poți să fii roman?“. Variațiuni pe teme identitare; Irina Mavrodin, „Despre traducere. Literal și în toate sensurile“. În strategia culturală a revistei se găsește intenția de permanentizare a unor rubrici individualizate, pe lângă cele consacrate de practică publicistică: Cartea-eveniment propune analizarea unor cărți care ar putea deveni repere; O idee — rubrică inițiată și susținută de Adrian Cioroianu – aduce în dezbatere aspecte de mare actualitate; sub genericul Idei și mentalitatea, cititorul va descoperi subiecte controversate din mișcarea filosofiei contemporane, iar Imaginar și raționalitate explorează relațiile subtile dintre realitate și virtualitate; în Logoterapia se abordează tema concurenței dintre cartea-obiect și formele sale virtuale de transmitere-receptare, continuată de rubrica Actualitatea capodoperei în care sunt comentați scriitori precum Voltaire, Hugo etc.; Cum scriem, cum vorbim este o rubrică optimizată pentru punerea în discuție a „vieții“ clișeelor, stereotipiilor și neglijențelor de limbaj; Restante este o rubrică propusă de Eugen Negrici și continuată, sub genericul Confruntări de Ovidiu Ghidirmic și se referă la lucrări rămase în momentul apariției fără ecoul meritat sau la unele aspecte teoretice; o secțiune intitulată Inedite are darul de a activa pagini relevante pentru istoria literară, de 4 ani avându-l protagonist pe Marin Sorescu; Din partea cealaltă, rubrica propusă de scriitori stabiliți în afara țării, mai exact de Dumitru Radu Popa, se dorește un spațiu de interculturalitate, iar Corespondențe lirice electronice, propusă de Carmen Firan, o completează. Petre Rado susține rubrica Cronică de film; Ioan Lascu — Retrocritică; Dumitru Radu Popescu — Scrisori deschise; Marian Victor Buciu — Obsesii; Mihai Duțescu — Vitrina cu cărți; Deyan Ranko-Brashich — Scrisori din America; Ion Parhon — Teatru; Dodo Nița — Lumi bidimensionale; Lucian Florin Rogneanu — Atelier de artist. Dinamismul centrului universitar, al instituțiilor artistice, de spectacol și cele muzicale, asigură suficient material care se regăsește cu generozitate în paginile revistei. Scrisul Românesc se dorește atât o tribună de promovare a Editurii cu același nume, o vitrină a noilor apariții, deschisă prin demersul critic și eseistic asupra cărților, și a proiectelor editoriale, o întâlnire cu autorii și colaboratorii editurii, dar și un dialog permanent cu valorile culturii române aflate în țară sau străinătate și, nu în ultimul rând, o panoramare a fenomenului artistic, academic, științific al Craiovei în contextul național și universal. Privită în ansamblu, revista cuprinde în mod echilibrat, compartimente și rubrici permanente în care se regăsesc poezia, proză, critică și istoria literară, cronici și recenzii de cărți, literatura străină, o pagină de inedite, articole pe teme de educație și cultură, și arte, de filosofie, istorie, evenimente culturale în țară și în străinătate (cu permanentă din New York, Paris), prezentare de cărți și reviste. Spiritul multicultural, diversitatea și calitatea colaboratorilor, consistența textelor publicate, evenimentele culturale din țară și străinătate dau nota originală și forța publicației prin care se distinge în peisajul publicistic românesc.