În Revolta corpului, Alice Miller analizează mai convingător decât oricând consecințele pe termen lung pe care abuzul din copilărie le are asupra trupului victimelor. Folosind experiența avută cu pacienții săi și întorcându-se la istoriile de viață ale unor mari scriitori, precum Marcel Proust, Franz Kafka și Virginia Woolf, Miller demonstrează că umilința trăită de copii, sentimentele lor reprimate de neputință, furie și ura la adresa părinților se manifestă la maturitate sub forma bolilor, fie ele cancer, accidente vasculare sau alte afecțiuni grave, iar neputința, lipsa permisiunii personale și sociale de a le conștientiza la vârsta adultă își găsește paralela în dependență de substanțe care însoțește de multe ori starea de vid interior rezultată în urma refulării și a clivajului interior. Ca specialist ce nu s-a ferit niciodată de controverse, Alice Miller îndeamnă vehement societatea sa renunțe la imperativul otrăvitor al poruncii biblice de a-ți cinsti și iubi necondiționat părinții și să nu ofere iertare părinților care, folosind metode tiranice de educare, au provocat suferințe de neconceput copiilor proprii. Cuprins: Despre autoare • Cuvânt-înainte • Introducere. Moralitatea și corpul I. A spune și a ascunde 1. Venerarea părinților și consecințele sale tragice (Dostoievski, Cehov, Kafka, Nietzsche) 2. Lupta pentru libertate în teatru și strigătul ignorat al propriului corp (Friedrich von Schiller) 3. Trădarea propriilor amintiri (Virginia Woolf) 4. Ura de sine și iubirea neîmplinită (Arthur Rimbaud) 5. Copilul prizonier și necesitatea negării durerii (Yukio Mishima) 6. Sufocat de dragostea maternă (Marcel Proust) 7. Marele maestru al disocierii de propriile sentimente (James Joyce) Epilog la prima parte II. Morala tradițională din cadrul terapiilor și cunoașterea pe care corpul o manifestă Introducere la partea a doua 1. Abuzul de la sine înțeles al copiilor 2. În caruselul sentimentelor 3. Corpul ca protector al adevărului 4. Am voie să o spun? 5. Mai degrabă morți decât să simțim adevărul 6. Drogurile și înșelarea corpului 7. Avem voie să ne amintim III. Anorexia: nevoia de comunicare autentică Introducere la partea a treia Jurnalul fictiv al Anitei Fink Rezumat • Postfață • Revolta corpului – o provocare • Bibliografie
