Luna isi schimba zilnic aspectul, cu o periodicitate de aproape 30 de zile. Pictogramele de pe inelul exterior surprind aceasta evolutie, numerele de la 0 la 29 desemnand "varsta Lunii", adica numarul de zile scurs de la inceputul fiecarui ciclu lunar. Cele mai importante faze lunare sunt: Luna Noua (0), Primul Patrar (7), Luna Plina (15) si Ultimul Patrar (23). Zilele din preajma Primului si Ultimului Patrar sunt momente prielnice pentru efectuarea de observatii lunare prin binoclu sau telescop, pentru ca atunci umbrele muntilor, vailor si craterelor sunt mai pronuntate. Primul si Ultimul Patrar se deosebesc prin directia convexitatii partii luminate: inspre dreapta, respectiv, inspre stanga. Putem recunoaste astfel dintr-o privire daca Luna este in crestere sau in descrestere. Luna Plina rasare odata cu apusul Soarelui si straluceste toata noaptea. Primul Patrar il vom gasi intotdeauna seara spre apus, iar Ultimul Patrar se observa cel mai bine catre orele diminetii spre rasarit. Datorita stralucirii puternice, in preajma Ultimului Patrar, Luna se observa pe cer chiar si ziua. Pentru a obtine un calendar aproximativ cu fazele Lunii, potrivim ultimele doua cifre ale anului (de la 23 la 50) cu numerele romane (I-XII) ale lunii calendaristice in care ne aflam, apoi urmarim pe cele doua inele exterioare deasupra caror zile se aliniaza pictogramele. Succesiunea fazelor Lunii dezvaluie noi formatiuni de relief de-a lungul hotarului dintre intuneric si lumina: mari, cratere, vai, piscuri. Intinderile cenusii, denumite impropriu "mari" sau "oceane" de catre primii observatori, sunt de fapt campii line fara strop de apa. Regiunile de culoare deschisa sunt zone cu relief inalt si/sau accidentat. Craterele sau circurile lunare sunt adancituri rotunde aparute in urma impacturilor cu meteoriti sau asteroizi.
