La trei ani după acceptarea României în Uniunea Europeană stăm mai bine decât înainte? Ce provocări și ce rezolvări au adus începuturile integrării noastre în clubul țărilor comunitare, la nivel de stat, de societate și de cetățean? Volumul de față reprezintă primul bilanț de după aderare, datorat nu unor politicieni, nici unor O.N.G.-uri, ci unor cercetători din spațiul academic românesc și nu numai. Iată și titlurile câtorva studii: "Vocația europeană a României (Flore Pop), "împăcându-le pe Scila și Caribda: Imigrația în România din perspectiva integrării europene" (Irina Angelescu), "România și Italia: Povestea unei logodne lipsite de dragoste, dar de conveniență reciprocă" (Stefano Braghiroli), "De la Dracula la Dacia. Percepția Germaniei asupra României la doi ani de la aderarea celei din urmi la Uniunea Europeană" (Simon Riesche), "Europa și ideea transformării practicilor profesionale în România ultimilor ani" (Ion Copoeru), "Europeni cu dinți de lapte. România la trei ani de la aderarea în U.E." (George Jiglău), "Limitele Europei" (Ovidiu Pecican) etc.
