România, te iubesc! a fost o idee care a crescut natural în redacția Știrilor PRO TV. Un format de reportaje, anchete și investigații de calitate mereu mai bună, cu standarde mereu mai mari. 2018 este un nou capitol în istoria emisiunii. „Cum să facem scris din imagine?“ Aveam cu toții în minte imagini superbe sau dezolante, fragmente de interviuri în care participanții puteau fi premiați pentru jocul artistic, scene dense și rapide în care totul era în mișcare. Cum să le descrii, ca să rămână la fel de valoroase ca la televizor? Forma fizică, firească în care se așază faptele și imaginile înainte de a deveni un reportaj finit este totuși scrisul. Materialele „au trecut sticla“, după cum ne arată reacțiile publicului care ne urmărește. Suntem acum pe un teritoriu nou, curioși dacă universul creat de personalitățile corespondenților prinde viață încă o dată, în mintea cititorului de data aceasta. Fragment din volumul "România, te iubesc!" de Paul Angelescu, Alex Dima, Paula Herlo, Rares Năstase și Cosmin Savu: "În 2013, Comisia Europeană a anunțat autoritățile române că a declanșat procedura de infringement împotriva României, din cauza avizării haotice a distrugerilor de pe cursurile râurilor. Există o corespondență cu statul român din care reiese că aleșii noștri nu recunosc dezastrul făcut de șantierele cu avize și anunță că legislația europeană de mediu a fost respectată, deși Comisia a semnalat că a fost grav încălcată. De exemplu, Comisia a precizat clar care sunt proiectele vizate, tocmai pentru a ilustra încălcările Directivei 2000 pentru Mediu. Oficialii europeni scriu că în țara noastră au fost aprobate 425 de proiecte, din care peste 200 erau începute la data înfringementului. Autorizarea masivă a construcției microhidrocentralelor pe cursurile de apă montane s-a făcut fără ca în prealabil statul român să „elaboreze programe de monitorizare a stării apelor". Râul dirijat prin conducte creează o presiune în turbina centralei, care produce energie electrică din viteza apei ce trece prin tubulatură pe o distanță mare. La marile hidrocentrale, energia vine din forța căderii apei. Imagini ale microhidrocentralelor din alte țări arată că acolo se folosește tubulatură mult mai îngustă, conducte cu diametru mult mai mic decât cele de la noi. Nu este permis un debit mare la captare, astfel încât râurile și zonele din jur nu au de suferit. E drept, asemenea microhidrocentrale produc mai puțină energie electrică, dar nici nu distrug natură. Comisia a amintit că trebuie să existe studii aprofundate, făcute de autoritățile și administratorii zonelor protejate, din care să reiasă în detaliu „parametrii biologici, condițiile de salinitate și de morfologie ale fiecărui rău", înainte ca un dezvoltator să ceară să-l exploateze. Și reprezentanții mai multor ONG-uri susțin că statul, prin ministerele și agențiile din domeniu, ar trebui să comande studii exacte ca să vadă situația de pe râuri, și abia apoi să permită construirea microhidrocentralelor. Nu statul este interesat de profitul din producerea energiei electrice; interesul este al dezvoltatorului privat. O investiție de două milioane de euro într-o microhidrocentrală cu o singură priză de captare poate fi amortizată în 4 sau 5 ani. Ulterior, îi poate aduce proprietarului un profit de câteva sute de mii de euro anual."
Romania, te iubesc! - Paul Angelescu, Alex Dima, Paula Herlo, Rares Nastase, Cosmin Savu
