Rubinul ce curge pe rani ca o fiara

Prin pădurea de simboluri ale universului urban, Paul Gorban interpretează semne și sugestii, desprinzându-le din contextul mitologic pentru a le (re)plasa în cel casnic-familial, într-o mișcare circulară, ce îl face adesea să enunțe câteva din marile întrebări care ne preocupă dintotdeauna. Poetul răsfoiește cu migală atât jurnalul actualității, de la Notre Dame la „orașul cu șapte cocoașe”, cât și istoria poeziei, temele și motivațiile lui Labiș sau Sylvia Plath regăsindu-și ecouri imposibil de ignorat. - Dan Gulea Paul Gorban aruncă o avalanșă inepuizabilă de cuvinte înspre cititor, făcându-l părtaș la orice mister coborât din lumea materială și aplicat, cu o sensibilitate exacerbată, propriilor sale obsesii lirice, erotice, sentimentale. Poezia aduce aici un preaplin de senzații, un abuz al explicitului care compensează –  urgent și febril – nevoia de expresie. Poetul se află într-o cursă contracronometru cu viață, cu dragostea, cu meditația, pe care le împinge înspre posibila lor rezolvare definitivă cu o irespon-sabilitate pe care numai convingerea că totul trebuie spus și trăit intens ți-o poate da. E o poezie tandră & caldă, transformată într-o continuă pledoarie pentru ascultarea tuturor semnelor care ar putea desluși, într-un final atemporal, secretul vieții care în fiecare dimineață / răsucește în mine un nou bărbat. - Dan-Liviu Boeriu