Saga papadiilor. Antologie de autor. 1971-2018

Proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri și Semicentenarului Echinox, apărut sub egida Muzeului Național al Literaturii Române din București Antologia de autor Saga păpădiilor e alcătuită din patru secțiuni. Secțiunea I recapitulează cartea mea de debut, Istm (1971), și consemnează prima reeditare integrală a ei după 47 de ani de la apariție. Secțiunea ÎI cuprinde o selecție din ulterioarele culegeri, de la Tobele fragede (1978) la Terra ballerina (2012). Secțiunea III a fost rezervată volumului Materia care ne desparte, recent apărut la Editura Junimea din Iași, iar secțiunea IV a fost alocată Referințelor biobibliografice. [...] - Autorul Ion Mircea s‑a născut în 1 septembrie 1947, la Sărmaș (Mureș). Se numără printre membrii fondatori ai grupării și publicației studențești de cultură „Echinox” (1968). A absolvit Facultatea de Filologie din Cluj‑Napoca, secția Română‑Italiană, în 1971. În 1990, prin ordin emis de Ministerul Culturii, a fost numit redactor‑șef al revistei „Transilvania” din Sibiu. În același an, preia conducerea Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor și, la puțină vreme, coordonarea Centrului European de Poezie și Dialog Cultural Est‑Vest „Constantin Noica” din Sibiu (organism înființat printr‑o rezoluție a Adunării Generale a Parlamentului European). A îndeplinit simultan toate aceste trei funcții timp de aproape un deceniu. În perioada 2004‑2014, lucrează ca director general și, ulterior, ca director al Direcției Români din Afara Țării, în cadrul Institutului Cultural Român. Semnează poezie, teatru, scenarii (radiofonice și cinematografice), proză, eseu, critica literară, traduceri, literatura pentru copii. Poezia lui Ion Mircea a fost tradusă în franceză, engleză, germană, spaniolă, italiană, rusă, chineză, idiș, arabă, bulgară, slovacă și a obținut o serie de premii și distincții, numele său figurând în numeroase dicționare de literatură, antologii de versuri, volume de critică și istorie literară. Matriță „La început, ceea ce era sus nu se numea cer” - Enuma elis   Când scriu, sub hârtia pe care scriu, un alt om, culcat cu fața în sus că sub o matriță de sticlă, scrie același text, de la dreapta la stânga.     eu închei, aștern punctul la finele manuscrisului. celălalt om, de sub hârtie, departe de‑a încheia, continua să scrie febril în elină, în hindi, în ebraică pătrată...