Sarbii din Romania

Sârbii din România. Documentar și studii despre remodelarea identitară Cei ce nu-și cunosc (sau ignoră) trecutul riscă să-și compromită viitorul! - Autorii Dacă societatea romanescă își întoarce mereu capul către demonii trecutului său – atât al celui recent cât și al celui puțin mai îndepărtat – , înseamnă că are motive temeinice s-o facă. Întrebarea este, doar, dacă are și curajul să-i privească în ochi. O reperare succintă și doar o enumerare superficială a demonilor este insuficientă, dacă nu se făptuiește și adevărata confruntare cu dânșii. Soarta minorităților conlocuitoare, peste tot în lume unde viețuiesc ele, e strâns legată de soarta neamului în mijlocul căruia trăiesc, dar dramatică în cele din urmă, căci depinde și de destinul țării matca de care sunt legați prin consanguinitate. Cei „de dincolo” sau „de dincoace”, adică dincoace de hotarul care-i desparte de ai săi conaționali, au o dublă dificultate existențială. Individul apartenent unei minorități conlocuitoare este expus ispitelor și luptei cu batalioane mereu duble de draci – de două ori mai mulți ca la un autohton. Or, asta devine extrem de incomod și apăsător – a trebuit să constat fenomenul pe propria-mi piele. Că situația poate fi doar rareori avantajoasă, ca cea a mielului blând care suge la două miorițe, este excepția care doar confirmă și regula. În acest caz, în care, să zicem, minoritarul în cauză știe să-i mâne pe necurați să lupte între ei, iar el să rămână destins și odihnit, ar fi șansa ideală. Realitatea istorică ne arată, însă, mai degrabă ipostaza contrarie și anume că, diavolii din ambele părți ale graniței se unesc și pogoară pe capul bietului om cu pricina… Ei!, atunci să vezi dandana, nefericitul minoritar ajunge în absolută minoritate și al naibi de singur. Cam așa ceva se petrece și cu Miodrag Milin prin această carte. Dar, – ce anume face el? Nimic altceva, decât că cercetează acribic multe, multe documente aflate aici și dincolo de hotar. Notând și scriind, el scoate la iveală fapte petrecute de o parte și de alta a gardului ghimpat. Făcând toate acestea, evident că el ajunge să se lupte cu tot felul de demoni, mai mici sau mai mari, mai tineri sau mai bătrâni. Numai că, el, cercetând și constatând istoria drăcească, poate să deranjeze multă lume. Și unii și alții ar dori să se creadă despre ei cum că ar fi îngeri. El este un arheolog de schelete ascunse prin beciuri, alături de alți „donquijoti” ai acestei teme… - Bată Marianov,Frankfurt am Main – Timișoara, 2017 În general, se poate spune că identitatea și solidaritatea etnică au fost adeseori folosite, în regiune, ca arme în lupta pentru putere dintre diferitele elite atunci când au avut interesul să o facă – altfel, aceste elite au încurajat nu vrajbă, ci pacea între etnii, mai ales când a fost în interesul lor să păstreze un status quo ante. Dar, principiul „dinte pentru dinte” s-a aplicat de-a lungul timpului și la relațiile interetnice în Banatul istoric (precum și în Transilvania), indiferent dacă ambele părți sunt creștine sau nu. Dacă o parte a considerat că i s-a făcut o nedreptate, a răspuns tot cu o nedreptate (în loc de „a întoarce celălalt obraz”). - Mihai Spăriosu, Timișoara – Cluj-Napoca – Barcelona