După ucenicia la revistele România (1858-1859), Foaea de storia română (1859), Foiță de istorie și literatură (1860), Din Moldova/Lumina (1862-1863) și Aghiuță (1863-1864) - utilizate ca tribune de afirmare personală și coagulare a tuturor forțelor naționale în vederea realizării unei atmosfere stimulatoare creației , B.P.Hasdeu scotea, în 1866, la București, sub titlul Satyrul, poate cea mai originală revistă din întreaga istorie a presei românești.
Adunând în jurul său o pleiadă de personalități ale vremii (A.D.Holban, N. Nicoleanu, C.I. Stăncescu, I.M.Bujoreanu, I.C.Fundescu, V.A.Urechia, N.D.Popescu ș.a.), într-o grupare gândită drept contrapondere a "Junimii", savantul o învăluia sub masca unor nume de rezonanță chineză, pentru ca din umbra lor să poată spune adevărul și să critice, fără frică admonestării din partea cenzurii, a tuturor relelor.
De o rară duritate, trecând de la glumele din Aghiuță la sarcasm, aspra ironie și dezvăluirea crudelor realități drept fantezii de neînchipuit, privind totul prin ochii neviciați ai străinilor, revista a schițat o imagine acidă a vieții social-politice și cultural-artistice a țării, ce poate constitui încă un prilej de reflecție asupra cauzelor râului ce ne înconjoară.
- I. Oprișan
