Volumul de fata aduna in paginile lui cateva dintre cele mai cunoscute poeme a lui Serghei Esenin, poet care a pus bazele imagismului - miscare literara avangardista in Rusia moderna -, cu intentia de a se distanta de futurismul rus si inspirat in alegerea numelui de imagismul anglo-american. Temele recurente ale versurilor sale, printre care viata la tara si anii copilariei, in pofida nostalgiei care le impresoara, sunt toate instrumente ce infatiseaza realitatea in toata cruzimea ei, lipsita de orice urma de idealism. Patima alcoolului si actele de huliganism la care Esenin se deda neincetat, de asemenea amintite adeseori in poezia sa, aveau sa-i macine viata si relatiile sentimentale. Pe 28 decembrie 1925 Serghei Esenin a fost gasit mort intr-o camera de hotel din Sankt Petersburg. Se pare ca, dupa ce fusese spitalizat in acelasi an in urma unei caderi nervoase si ajuns prada depresiei, acesta s-ar fi spanzurat. Mai inainte insa, deznadajduit de faptul ca in camera de hotel nu exista nicio picatura de cerneala, Esenin si-ar scris ultimele versuri cu propriul sange.
Traducere din limba rusa de George Lesnea.
