Scurta istorie a viitorului

Apariția unor noi puteri și dispariția altora, explozia demografică, migrațiile, terorismul sau modificările climatice vor schimba lumea contemporană. În acest eseu despre evoluția lumii în următoarea jumătate de secol, Jacques Attali ne pune în fața unei alternative radicale. Omenirea va avea de ales între dispariția totală, determinată fie de evoluția unui hiperimperiu construit după legile pieței, fie de un conflict ce ar întrerupe violent globalizarea, și hiperdemocrație: acceptarea și controlarea mondializării, într-o societate care va oferi tuturor accesul la noile tehnologii, la un mediu mai bine protejat și la libertatea individuală. O istorie foarte îndelungată • Scurtă istorie a capitalismului • Sfîrșitul imperiului american • Primul val al viitorului: hiperimperiul • Al doilea val al viitorului: hiperconflictul • Al treilea val al viitorului: hiperdemocrația • Dar România? Fragment din eseul lui Jacques Attali de Scurtă istorie a viitorului "Amsterdam, 1620-1788: artă ,,flautului” După Anvers și Genova, Amsterdamul reface rețelele unei „inimi". Pentru a finanța importurile alimentare, zona agricolă adiacentă furnizează produse sofisticate (in, cânepa, răpită, hamei), crește oi, dezvoltă industria coloranților și filatura mecanizată. Toate acestea îi permit să înceapă industrializarea producției de alimente, lar apoi a celei de îmbrăcăminte. Amsterdamul vopsește țesături de lână din întreaga Europă, inclusiv din Anglia, în ciuda măsurilor protecționiste promulgate la Londra. Cu beneficiile obținute, orașul poate trece la producția pe scară industrială a unei nave excepționale, inventată în 1570, flautul, mult mai rentabilă decât cele dinaintea ei, întrucât poate fi fabricată în serie și funcționează cu un echipaj redus cu o cincime. La începutul secolului al XVII-lea, Amsterdamul se transformă într-un imens șantier de producție, vânzare și întreținere a navelor. Atelierele sale utilizează macarale și fierăstraie acționate de forța vântului. Flota sa este enorma, foarte bine înarmată și superioară celorlalte țări: nave de 2 000 de tone cu 800 de persoane la bord transportă mărfuri cât toate celelalte flote europene la un loc - mai exact, trei sferturi din cantitățile de grâne, sare și lemn, precum și jumătate din cantitatea de metale și textile din întreaga Europă. și, întrucât războiul favorizează întotdeauna comerțul, marina militară olandeză preia controlul marilor, de la Baltica până în America Latină; preia chiar și controlul comercial al Seviliei, rămasă un port de primire a metalelor din America. Compania Indiilor, apoi Bursa și Banca din Amsterdam transforma această putere navală în forța de dominație financiară., comercială și industrială; tot la Amsterdam, în 1604 a fost inițiată finanțarea operațiunilor industriale terestre prin intermediul societăților pe acțiuni. Ca și precedentele, această formă înlocuiește noile servicii cu produse industriale, iar munca forțată cu sistemul salariat; ea concentrează tot mai mult bogăția în mâinile unui număr restrâns de proprietari, acordă libertăți tot mai mari cetățenilor și consumatorilor, punând în același timp la punct, pe ascuns, noi forme de alienare pentru muncitori. "