Rezumat Sexualitate si societate: istorie, religie si literatura – Andrei Oisteanu
O abordare comparativă a unui domeniu delicat, în care, apelînd la numeroase aspecte inedite din istoria și cultura României și a lumii, autorul evidențiază persistenta în mentalitatea colectivă, fie și în forme simbolice și metaforice, a unor modele mentale și comportamentale. „Pe 8 aprilie 1967, la împlinirea vîrstei de 56 de ani, Emil Cioran își nota în jurnal următoarele: «În tot ce am scris, nu i-am adus sexualității omagiul pe care îl merită». Nu voi spune că am scris prezența carte doar ca un omagiu adus sexualității, ci și în încercarea de a înțelege delicatele și misterioasele ei mecanisme și modul în care ele influențează (și sînt la rîndul lor influențate de) mecanismele sociale, morale și culturale. Este vorba de sexualitatea omului, cel mai răsat animal din punctul de vedere al Culturii și, tocmai de aceea, cel mai ratat animal din punctul de vedere al Naturii. Compunînd această lucrare, nu am plecat de la o teză prestabilită și nici de la un plan premeditat. Ea s-a alcătuit cumva organic. Am scris această carte în aceeași măsură în care ea m-a scris pe mine.” (Andrei Oișteanu) Fragment din lucrare: „Ritualul cearșafului însângerat Nu este singura dată când principele Cantemir s-a referit la cearșaful pătat (sau la cămașă pătată) cu sângele fecioriei în noaptea nunții. În romanul cu cheie Istoria ieroglifică (1705), strutocamila (Mihai Racoviță, domnitorul Moldovei, 1703-1705) se căsătorește cu „nevăstuică" Helge (Ana Codreanu, frumoasa fiică a spătarului Dediu Codreanu). Ea n-a rămas virgină („ficioară nevastă") până în momentul căsătoriei (oficiată pe la 1698), cum s-ar fi cuvenit, pentru că „în dragostea a multor jiganii intrasă și a multor minți de frumusețea ei să nebunisă". Cantemir sugerează astfel că fiul lui Mihai Racoviță (Constantin, și el viitor domn) nu a fost conceput de el. Astfel că, în noaptea nunții cu Ana/Helge, a rămas „patul nevapsit", adică nepătat cu sângele himenal al miresei și, ca atare, cearșaful nupțial nu a mai fost „slăvit": Ficioara nevastă, nevasta ficioară, Peste șese vremi roada să-i coboară, Fulgerul, fierul, focul mistuiască. Patul nevapsit [să] nu să mai slăvască (124, p. 150). Obiceiul de a expune în public și de a celebra „cămașa/cearșaful cu semnele fecioriei" are vechimi biblice. Dacă mirele pretindea că mireasa nu s-a dovedit a fi virgină în noaptea nunții („Am luat această femeie, dar când m-am apropiat de ea am găsit mărturiile fecioriei [gr. ta parthenia]"), atunci părinții fetei trebuiau să ia „mărturiile fecioriei copilei" (cămașă însângerată) și să le prezinte, ca probă, „în fața sfatului bătrânilor", la poarta cetății: Ei [= părinții fetei] să desfășoare veșmântul [= cămașa fetei] dinaintea sfatului bătrânilor din oraș (Deuteronomul XX, 13-17). Dacă se dovedea a fi mincinos, mirele era obligat să plătească o amendă mare, de „o sută de sicli [de argint]". Dimpotrivă, dacă se dovedea a nu fi fecioară, ea era izgonită la poarta casei tatălui său și omorâtă prin lapidare de către „bărbații din oraș".”
Aștepți momentul potrivit ca să cumperi Sexualitate si societate: istorie, religie si literatura?
Nu mai pierde timpul! Am realizat pentru tine lista cu librăriile online care vând Sexualitate si societate: istorie, religie si literatura și poți alege librăria cu prețul cel mai mic ca să comanzi chiar acum.