Cartea Si soarele e o stea PDF

Și soarele e o stea. Dragostea este un univers în sine. Ediție cu coperta-film Autoarea mult îndrăgitului roman Absolut tot (Everything, Everything) – de adaptarea căruia vă veți putea bucura în curând pe marile ecrane – revine cu o nouă poveste de dragoste emoționantă. Natasha e o adolescentă cu o fire pragmatică. Nu crede în soartă, crede în fapte clare și demonstrabile. Aceasta e o zi neagră pentru ea: urmează să fie deportată în Jamaica peste doisprezece ore. Nici pentru Daniel, un visător incurabil, asta nu e o zi oarecare: are un interviu care îi va hotărî viitorul. O va lua pe calea care-i va mulțumi pe părinții săi, sau se va dedica pasiunii sale, poezia? Pentru niciunul dintre ei nu e tocmai momentul să li se aprindă călcâiele. Și totuși Natasha și Daniel ajung să se îndrăgostească unul de altul în cele câteva ore pe care le petrec împreună, iar noi, la rândul nostru, nu putem decât să ne îndrăgostim iremediabil de ei. Fragment din romanul "Și soarele e o stea" de Nicola Yoon: "CÂND MIN SOO S-A ÎNDRĂGOSTIT de Dae Hyun, nu se aștepta ca iubirea ei s-o poarte din Coreea de Sud până în America. Dar Dae Hyun fusese sărac toată viața lui. Avea în America un văr care își făcuse un rost la New York. I-a promis să-l ajute. Pentru majoritatea imigranților, mutarea într-o țară nouă reprezintă un act de credință. Chiar dacă ai auzit povești despre siguranță, oportunități și prosperitate, tot este o mare încercare să te desparți de limba maternă, de propriul popor și de țara ta. De propria istorie. Dacă poveștile nu sunt adevărate? Dacă nu te poți adapta? Dacă nu ești dorit în nouă țară? Până la urmă., numai unele dintre povești s-au adeverit. La fel ca toți imigranții, Min Soo și Dae Hyun s-au adaptat cât au putut. Au evitat oamenii și locurile care nu-i doreau. Vărul lui Dae Hyun i-a ajutat, iar ei au prosperat și încrederea le-a fost răsplătită. Câțiva ani mai târziu, când Min Soo a aflat că era însărcinată, primul ei gând a fost ce nume să-i dea copilului. Avea ea sentimentul că în America numele nu însemnau nimic, nu așa cum însemnau în Coreea. În Coreea, numele de familie era primul și spunea întreaga istorie a strămoșilor. În America, numele de familie se trecea ultimul. Dae Hyun spunea că asta dovedește că americanii consideră individul mai important decât familia. Min Soo și-a bătut capul ce prenume să aleagă, adică acel nume căruia americanii îi spuneau primul nume. Oare fiul ei trebuia să aibă un prenume american, ușor de pronunțat de către profesori și colegi? Sau trebuia să păstreze tradiția și să aleagă două caractere chinezești din care să formeze un nume personal din două silabe? Numele sunt lucruri puternice. Funcționează ca semn de identitate și ca un fel de hartă, localizându-te geografic și în timp. Mai mult decât atât, numele pot fi o busolă. În cele din urmă, Min Soo a ajuns la o soluție de compromis. I-a dat fiului ei un prenume american, urmat de un nume personal după tradiția coreeană și apoi terminat cu numele de familie. Și-a numit primul băiat Charles Jae Won Bae. Pe al doilea băiat l-a numit Daniel Jae Ho Bae. A ales până la urmă ambele variante. Coreeană și americană. Americană și coreeană. Ca să știe de unde veneau. Ca să știe încotro se îndreptau. "