Editorialistul Dumitru Manolachescu este autorul volumului Singur printre ai mei, volum de cronici subiective scrise despre cei aproape 50 de ani petrecuți în breasla ziariștilor din județ. Cartea asta e una gândița vreo 10 ani și scrisă în două luni, din ianuarie până în martie 2017. Poartă în ea 50 de ani de viață și 47 de ani de scris la ziar. O profesie care te însingurează, te face să nu dormi, să-i înjuri pe alții și să te înjuri pe tine mereu, să te trezești în mijlocul nopții cu gândul la un cuvânt aiurea scris într-un articol, sau înțepenit în veșnică dilemă a ziaristului simțitor: ce-am eu, mă, cu ăla, de ce l-am făcut praf, că doar nu mi-a zis de mamă?! Singur printre ai mei este despre viață în armată, viața în familie, viața la ziar, viața în cetate. Adică bornele existențiale, venind din 1967 până prin februarie-martie 2017. Cronici cât se poate de subiective, pentru că eu nu cred în povestea cu obiectivitatea ziaristului. Cronici despre oameni care au fost și despre alții care mai sunt. Despre dureri și bucurii înăbușite în plumbul tipografiilor de pe vremuri, ori în prea-plinul paharelor mereu goale, agățate parșiv de sufletul dispus întotdeauna să cedeze în fața micilor tentații. Despre prieteni dispăruți și despre prieteni în viață. Prețioși și unii, și alții. Despre viața mea, a voastră, a noastră în epoci atât de diferite și, totuși, atât de apropiate. - Dumitru Manolachescu
