Alina Nedelea debutează cu un roman autobiografic scris dintr-o suflare, într-un stil direct, colocvial. Volumul descrie, mai întâi din perspectiva copilului, apoi din cea a adolescentului și a tânărului adult, universul unui cartier bucureștean înainte și imediat după evenimentele din decembrie 1989. O familie ai cărei membri au capacități premonitorii, o fetiță care visează să evadeze din ghetou, transformată în studentă la Teatru. Alina prinde gustul banilor câștigați în cazinouri sau din prostituție și, amăgită de mirajul unei lumi care o așteaptă să îi pună în valoare potențialul, pleacă „dincolo“, în Occidentul civilizat, unde află că există mereu o slujbă de chelneriță pentru fetele cu vise de glorie. S-ar putea spune că tot ce i se întâmplă este dramatic, uneori cumplit. Dar Alina Nedelea e o persoană solară, lipsită de patetism ieftin, care ia lucrurile așa cum sunt. Ironică și autoironică, de o infinită candoare pe care argoul nu numai că n-o acoperă, ci o pune, în mod paradoxal, în valoare, Alina trece prin evenimente incredibile, rămânând neatinsă, intactă lăuntric. Își trăiește fireștile dureri cu discreție și grație, întru totul fermecătoare. - Nicolae Luca
