Din Cuprins: ◊ Spiralogia ◊ Creierul, infrastructura cunoașterii și a conștiinței ◊ Spiralogia biomedicală ◊ Conștiința în conceptul spiralogic ◊ Patologia cunoașterii Am pornit de la ideea unității noțiunilor de 'cunoaștere' și 'conștiința'; ele reprezintă două fete ale aceleeași monede. Unitatea acestor concepte este redată printr-o dublă spirală, cu o evoluție în spire ascendente (spiralogie). Separarea acestei unități organice a dat naștere axiomei dihotomiei creier-spirit. Noul concept al spiralogiei se bazează pe cinci postulate. Astfel: infrastructura comună a cunoașterii și conștiinței este creierul; atributul înnăscut al creierului este acela de a cunoaște; progresul în spirală al cunoașterii impune ca fiecare spiră nouă să lărgească sfera înțelegerii; spiralogia are ca metoda de cercetare interdisciplinaritatea și se bazează pe douăsprezece legi. Spiralogia asociază concepția 'liniei divizate a lui Platon' cu 'hiperbola îndoielii' a lui Descartes și cu 'principiul incertitudinii' al lui Heisenberg. Această asociere ne oferă bucuria de a înțelege cum de la atomismul primitiv al lui Democrit și de la matematica euclidiană s-a ajuns la radioactivitatea lui Marie Curie, la matematica neeuclidiană și la descoperirea cuantei Higgs. Volumul aplică spiralogia la evoluția bio-medicală a societății umane, demonstrând că: evoluția bio-medicală începe odată cu apariția lui Homo Sapiens; spirele succesive ale evoluției sunt rezultatul relațiilor dintre biologie, medicină, biochimie, fizică, filozofie și tehnologie; descoperirile legilor universale oferă fundalul pentru crearea de noi domenii în științe, în general, și în medicină, în particular. Jean Jacques Askenasy
