Anselmo a iesit din careul ofiterilor prin dreptunghiul decupat in perete, pe unde intrase, cu gand sa mai urce un etaj, pana la cabina lui Globocnik si a lui Rubin. Pruss a incercat sa-l convinga sa n-o faca, i-a zis de riscuri, de oboseala, de varsta, i-a spus ca cineva o sa vina cat de curand cu hamuri si carabiniere, din cele folosite de mecanici cand se catarau in maruntaiele lui Hindenburg, dar n-a fost chip sa-l opreasca. De fapt, insistentele lui mai mult l-au indarjit pe Anselmo, care in tinerete facuse drumetii in Alpii Italieni, si nu numai, asa ca l-au apucat dracii cand Pruss a pus in discutie capacitatea lui de a urca pe o prapadita de scara. Cati metri sunt pana la puntea superioara? l-a intrebat. Trei douazeci, a raspuns comandantul. Si pentru trei metri douazeci faci atata circ? a pufnit Anselmo si a pus piciorul pe cea mai apropiata treapta.
