Starea administrației publice din Municipiul București

În spațiul public românesc revine, cu o anumită regularitate, o propunere care pare simplă: desființarea sectoarelor și trecerea Bucureștiului la o administrație unică, centralizată la nivelul Primăriei Generale. Argumentul, formulat de obicei în termeni de eficiență și de reducere a birocrației, ignoră însă o întrebare prealabilă importantă: are administrația bucureșteană, așa cum funcționează astăzi, capacitatea de a absorbi o asemenea schimbare fără pierderi majore în prestarea serviciilor publice? Unul dintre motivele care au stat la baza acestui volum este tocmai nevoia de a răspunde documentat la această întrebare, înainte ca ea să fie tranșată pe cale politică.   București este, în același timp, capitala României și cea mai complexă unitate administrativ-teritorială a țării. Aici funcționează, suprapuse, toate palierele administrației publice românești - centrală, deconcentrată și locală, aceasta din urmă organizată pe două niveluri distincte, municipal și sectorial, fiecare cu propriile autorități deliberative și executive. Această arhitectură instituțională, unică în peisajul administrativ românesc, face din administrația bucureșteană un obiect de studiu la fel de necesar pe cât este de dificil de cuprins într-o singură perspectivă și cu atât mai puțin de înlocuit printr-o decizie simplă, luată la centru, de comasare a celor șapte primării într-una singură.   Volumul își propune să ofere o radiografie a stării administrației publice din Municipiul București, construită nu pe impresii sau generalizări, ci pe date empirice - organigrame, hotărâri ale consiliilor locale, acte administrative, rapoarte de transparență, indicatori de resurse umane, date financiare ale întreprinderilor publice, precum și statistici privind digitalizarea și achizițiile publice  colectate și analizate pentru anul de referință 2025.