Statul si propaganda

O campanie de propagandă nu apare din senin. Ea este gândită și apoi pusă în aplicare de cineva anume. Nu de orice fel de oameni, ci de personaje care au interesul, puterea și mijloacele necesare pentru a face acest lucru. Deoarece propaganda presupune o acțiune de influențare premeditată în masă, acest lucru nu se poate face de o singură persoană, ci de un colectiv structurat anume. Astfel ajungem la instituția de propagandă a statului. Această carte propune o radiografie a principalelor instituții de propagandă ale marilor puteri care au jucat un rol semnificativ în istoria secolului al XX-lea. De aceea am început cu Marea Britanie, statul care a instituționalizat propaganda în deschiderea Primului Război Mondial și am încheiat cu România, pornind de la instituțiile Regatului și străbătând apoi culoarele întunecate ale Casei Scânteii și ale sediului CC al PCR din republica populară și ulterior socialistă. Nu a fost ocolită nici propaganda desfășurată de structurile de imagine sau de relații publice (cum le place acestora să li se spună), ale unor organizații internaționale precum NATO, dar și unele ONG-uri de mare vizibilitate, precum Amnesty Internațional sau Greenpeace. Au intrat sub lupa analitică și unele instituții aparte de propagandă cum sunt cele private, camuflate sub denumirea de 'firme de relații publice', sau institutele/centrele culturale ale statelor în străinătate. - Călin Hentea Din Cuprins: • Wellington House - propaganda britanică în SUA • Oficiul pentru Servicii Strategice (OSS) • CIA • Agenția de Informare a Statelor Unite (USIA) • CEKA, NKVD, KGB • Comintern-ul și Cominform-ul • Instituții chineze de propaganda • Structurile NATO de PSYOPS și INFO-OPS • Amnesty International • Greenpeace • Cultul eroilor • Legiunea Arhanghelului Mihai (Garda de Fier) • ARLUS • Securitatea