Stela

Simona Gosu trece cu dexteritate la roman, pastrandu-si interesul pentru spatiul domestic si pentru momente de tensiune familiala, rezolvate surprinzator, deseori cu violenta. Stela, personajul care centreaza actiunea romanului, o fosta contabila ajunsa menajera, bovarica dupa o casa pierduta prin retrocedare, ii da autoarei ocazia sa intre in diverse familii, aparent fericite, si sa creioneze portrete din tuse rapide. Problematica identitatii este firul rosu pe care cititorul merge grabit, interesat de ce se intampla, pentru a se trezi, in final, la fel ca Stela, cu intrebarea tulburatoare despre ce este mai important in viata. - Gabriela Adamesteanu   Dupa Fragil, unul dintre cele mai bune debuturi din proza romaneasca din ultimul deceniu, asteptarile erau mari de la urmatoarea carte a Simonei Gosu. Din fericire, autoarea nu dezamageste si publica un roman convingator, care demonstreaza - pentru cine se mai indoia - forta epica, priceperea literara si acuitatea sociala ale prozatoarei. Cu Stela, Simona Gosu ne propune un roman format din multe cercuri concentrice, de la cel mai mic, al vietii de familie a protagonistei, trecand prin cel al unei comunitati middle-class bucurestene, pana la cel mai mare, al societatii romanesti contemporane. In centrul tuturor acestora sta insa Stela, o femeie speciala si recognoscibila in acelasi timp, pe care o poti admira sau o poti detesta, dar pe care mai mult ca sigur nu o vei uita. - Victor Cobuz