Studii si reflectii. Literatura. Societate. Religie

          Se poate spune că, alături de Alexandru Duțu, Virgil Nemoianu este cel care deschide traseul unei gândiri creștin-democrate în spațiul de la noi. Savantul propune o gramatică politică ce recuperează capacitatea creștinismului de a da un sens al ordinii și libertății comunității mundane. În mod programatic opusă direcției radicale de dreapta dominante în România interbelică, reflecția sa conservator-crestina este ecumenică și toleranță, atentă la diversitatea unui peisaj confesional și uman. [...]           Formula în care Virgil Nemoianu se regăsește este aceea a unui umanism creștin. Democrația poate supraviețui, la nivelul fibrei sale etice, doar în conditiiie unui dialog cu mesajul creștin. Alienării tehnologice, umanitatea îi răspunde cu întoarcerea către sursele fecunde ale credinței. Simbolic, i se datorează lui Virgil Nemoianu câteva dintre cele mai frumoase pagini dedicate în limba română unor J.R.R. Tolkien sau C.S. Lewis. Ca și intelectualii din jurul acestor două personalități, profesorul Virgil Nemoianu este atent la un joc al semnelor, știind să citească, în lumea desacralizată, liniile în care un mit postbelic, The Lord of the Rings, este deconstruit creștin probează până la ce punct erudiția comparatistului se intersectează cu devoțiunea creștinului angajat în viața cetății. (Ioan Stanomir)