Superprognoze. Arta si stiinta predictiei - Philip E. Tetlock, Dan Gardner

    Cu toții am avea de câștigat dacă am putea vedea în viitor, fie că este vorba de bursă, de politică, de lansarea unor produse sau, pur și simplu, de planificarea unui meniu săptămânal. Din păcate, suntem, în general, niște prognosticieni care lasă mult de dorit.     Philip Tetlock și-a dedicat 10 ani încercării de a înțelege motivele pentru care, totuși, unii dintre noi au o putere reală de predicție. Ce îi face pe aceștia să fie buni prognosticieni? Poate fi acest talent învățat? Tetlock și Gardner ne arată cum să învățăm de la acest grup de elită. Împletind povesti despre predicții de succes (capturarea lui Osama bin Laden) sau eșuate (Golful Porcilor) cu interviuri luate unor personalități de rang înalt, de la David Petraeus la Robert Rubin, cei doi autori demonstrează că, pentru o prognoză bună, nu ai nevoie de computere puternice sau de metode secrete. Trebuie doar să știi să aduni dovezi din diverse surse, să gândești probabilistic, să lucrezi în echipă, să ții socoteala și să fii dispus să-ți admiți greșelile și să schimbi macazul.   „Superprognoze” oferă prima modalitate eficientă de îmbunătățire a abilității noastre de prezicere a viitorului – fie că e vorba de afaceri, finanțe, politică sau de preocupări cotidiene –, devenind, prin aceasta, o lucrare modernă de referință.      Fragment din volum:       „Inconsecvent in mod consecvent       Una dintre multele realizări remarcabile ale lui John Maynard Keynes - cunoscut, în prezent, doar pentru activitatea sa din domeniul teoriei macroeconomice - este succesul lui ca investitor. Între sfârșitul Primului Război Mondial și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Keynes își administra propriile finanțe, cât și pe ale familiei și ale prietenilor, la care se adaugă două companii britanice de asigurări, diverse fonduri de investiții și King's College, din cadrul Universității Cambridge. Când a murit, în 1946, Keynes era un om extrem de bogat, iar cei cărora le-a administrat finanțele au prosperat dincolo de orice așteptări. Acest fapt ar fi un record impresionant în perioada, dar timpurile de care vorbim nu au fost unele obișnuite. Economia britanică a stagnat în anii 1920. În anii 1930, întreaga lume a stagnat, instaurându-se Marea Criză economică. „Având în vedere faptul că John Keynes făcea investiții în unii dintre cei mai problematici ani din istorie, profiturile lui sunt uluitoare!", menționează John F. Wasik, autorul unei cărți care abordează investițiile lui Keynes.     Keynes era incredibil de inteligent și de energic, ceea ce a contribuit, în mod cert, la succesul lui, însă, mai mult decât atât, era de o curiozitate ieșită din comun, pasionat să afle lucruri noi — un obicei datorită căruia își înnoia des mentalitatea. Și o făcea cu dragă inimă. Într-adevăr, o mândru de disponibilitatea lui de a-și admite, cinstit, greșelile și de a adopta convingeri noi, îndemnându-i și pe ceilalți să facă precum el. „E în regulă să ai și momente când greșești, mai ales când greșeala e depistată rapid", scria el în 1933.     „Keynes e mereu pregătit să-i contrazică nu doar pe colegii lui, dar și pe el însuși, ori de câte ori se impune", așa spunea, în 1945, un profil economistul „inconsecvent în mod consecvent".”