In timpul unui zbor, pilotul de supersonic Laurentiu Slavic detecteaza un incendiu la bord. In mod bizar, pupitrul de comanda nu semnala nimic in neregula. Se catapulteaza, este recuperat si ajunge la spital. Intre timp, e initiata o ancheta. In urma interogatoriilor la care este supus si a verificarii aparatului de zbor carbonizat, comisia conchide ca decizia pilotului fusese corecta. Nevoit sa stea la pat o luna, aproape imobilizat, maiorul isi petrece timpul analizandu-si deciziile din acel moment critic. Isi da seama ca, fara o imagine limpede a evenimentului, nu va mai putea trece niciodata la mansa unui avion, chiar daca fizic se va recupera.
Supersonicul 01 decoleaza in zori este o carte scrisa la comanda, asa cum marturiseste Haralamb Zinca. Trebuia sa conceapa un text despre pilotii militari de supersonice, desi aceasta lume ii era necunoscuta si-i era teama ca nu va izbuti. A rezultat insa un poem inchinat aviatiei si aviatorilor, un imn dedicat celor care nu pot trai cu adevarat decat la inaltimi ametitoare.
