Rătăcite și cu greu regăsite, înregistrările conferințelor despre tangou ținute de Borges în 1965 ne oferă o viziune nostalgică și plină de farmec, cum marii scriitori știu să plăsmuiască, asupra unuia dintre cele mai răsunătoare fenomene ale culturii argentiniene, aureolat de o faimă mondială – tangoul. Respingînd imaginea fals patriotică a unui act de naștere onorabil ce i s-a confecționat tangoului din momentul în care a fost acceptat în lumea bună la scară planetară, Borges îl prezintă cu o franchețe dezarmantă pentru edulcoratorii tîrzii ai acestui controversat fenomen în ceea ce privește originile. Recurgînd la mărturiile epocii, scriitorul dezvăluie întreaga efervescentă tulbure a mediilor plebee din care își trage seva tangoul. În viziunea lui lipsită de prejudecăți, obîrșia populară nu-i scade cîtuși de puțin valoarea, dimpotrivă, i-o sporește și îi asigură autenticitatea, căci tocmai impuritatea rodnică a magmei începuturilor constituie temelia trainică pentru inconfundabilele reverberații ulterioare și pentru rafinamentul artistic al variatelor sale figuri de incendiară pasiune bine temperată. - Andrei Ionescu Traducere din limba spaniolă de Andrei Ionescu
