Tarotul Rider Waite

Tarotul Rider Waite Include o broșură cu instrucțiuni și setul complet de 78 de cărți de joc color (22 din Arcana Mare și 56 din Arcana Mică) Un set magic fascinant, complex și totuși simplu, cu multe implicații esoterice și spirituale în arcanele sale destinate atât începătorilor cât și cunoscătorilor. Un set de tarot celebru și deosebit, inițiatic și profund. Intră acum în fascinanta lume a tarotului și află care este viitorul tău și cum îl poți influența! Bazat pe ediția originală (singura autorizată) a faimosului pachet cu 78 de cărți de Tarot Rider-Waite Ilustrații originale de Pamela Colman Smith sub supervizarea lui Arthur Edward Waite Instrucțiuni preluate din cartea Cheia Tarotului, de Arthur Edward Waite Dr. Arthur Edward Waite (1857-1942) a fost un adept autentic al ocultismului, ale cărui lucrări, între care Kabbalah Sacră și Cheia Tarotului, au fost publicate în Anglia în anul 1910. Cheia pachetului de cărți de Tarot folosită de Waite a fost simbolismul. Acesta spune în Cheia Tarotului: „Adevăratul Tarot este simbolismul; el nu vorbește altă limba și nu oferă alte indicii”. Ce sunt cărțile de Tarot despre care scrie atât de inspirat Waite? În ce constă mesajul fiecăreia dintre ele și cum au apărut simbolurile fascinante ilustrate pe ele? Originea precisă a cărților de Tarot în antichitate rămâne incertă. În cartea TLe monde primitifT, publicată în anul 1781, Court de Gebelin emite ipoteza că Tărotul derivă dintr-o veche lucrare egipteană: Cartea lui Thoth. Thoth a fost Mercur al egiptenilor. Se consideră că a fost unul din primii regi și inventatorul sistemul hieroglific. Gebelin susține că Tarotul s-a răspândit în Europa sub influența egiptenilor și țiganilor. Apariția cărților de Tarot în Europa precede cu peste cinci secole cartea lui White. Un călugăr german, Johannes, descrie un joc numit Ludas Cartarum, jucat în anul 1377. Cronicarul din secolul XV Covelluzzo descrie introducerea în Viterbo a acestor cărți de joc în anul 1379. În 1369, cărțile de joc nu sunt menționate în decretul regelui Charles VI al Franței împotriva jocurilor de noroc. Cu toate acestea, 28 de ani mai târziu, primarul Parisului a interzis prin ordonanța din 22 ianuarie 1397 jucărea tenisului, jocurilor cu mingea, popicelor și folosirea cărților de joc de către muncitori, cu excepția zilelor de sărbătoare. În general, este acceptat faptul că jocurile cu cărți au apărut în Europa în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Primul pachet complet cu 78 de cărți a apărut cel mai probabil în Italia, sau poate vreun geniu inovativ a combinat cele 56 de cărți comune ale Micii Arcane cu cele 22 de cărți ezoterice și emblematice ale Mării Arcane, formând astfel pachetul cu 78 de cărți.